Un startup american fondat acum doi ani de un inginer de origine română a ajuns la o evaluare de 2,3 miliarde de dolari, potrivit HotNews.ro. Compania se numește Starcloud și dezvoltă centre de date destinate să funcționeze pe orbita Pământului.

Firma a anunțat vineri, într-un comunicat oficial, o rundă de investiții de 250 de milioane de dolari, atrasă de la fonduri de capital de risc și companii de tehnologie internaționale. Runda extinde investiția de tip Serie A de 170 de milioane de dolari primită în martie 2026, când Starcloud a fost evaluată pentru prima dată la 1,1 miliarde de dolari, devenind astfel „unicorn” — termen folosit pentru companiile private care ajung la o valoare de cel puțin un miliard de dolari.

Cu extensia recentă, capitalul total atras de companie de la înființare a ajuns la 450 de milioane de dolari, iar evaluarea a urcat la 2,3 miliarde de dolari, arată sursa citată.

Starcloud a fost înființată în ianuarie 2024, în California, sub numele Lumen Orbit, de trei antreprenori: americanul Philip Johnston, britanicul Ezra Feilden și românul Adi Oltean. Compania s-a mutat ulterior la Redmond, în statul Washington, și și-a schimbat numele în Starcloud, după o dispută juridică legată de marca inițială.

Un inginer român cu peste 20 de ani la Microsoft și SpaceX

Adi Oltean, inginerul-șef al companiei, este absolvent al Universității din București, secția informatică, și al Politehnicii bucureștene, secția chimie. Înainte de a se alătura Starcloud, el a lucrat aproape doi ani la SpaceX, compania spațială a lui Elon Musk, ca inginer software principal, iar anterior a petrecut circa 20 de ani la Microsoft, potrivit StartupCafe.ro, care a preluat informația.

Compania compară abordarea sa cu cea a marilor jucători din industria spațială. Concurenții principali ai Starcloud sunt considerați chiar SpaceX, condusă de Elon Musk, și Blue Origin, deținută de Jeff Bezos — două firme cu resurse financiare mult mai mari, dar concentrate pe lansări și transport spațial, nu pe procesarea datelor pe orbită.

Ideea centrală a Starcloud este să mute o parte din infrastructura de calcul, folosită pentru antrenarea și rularea modelelor de inteligență artificială, direct în spațiu. Argumentul companiei este că energia solară disponibilă pe orbită și absența limitărilor de teren pot rezolva o problemă tot mai presantă pentru industria tehnologică: consumul uriaș de energie al centrelor de date terestre.

Cum arată planurile de creștere ale companiei spațiale

Starcloud a lansat deja un prim satelit de test, Starcloud-1, în noiembrie 2025, care a dus pe orbită un procesor grafic Nvidia H100 — o premieră pentru un cip de nivelul centrelor de date terestre. Satelitul a fost folosit ulterior pentru a antrena un model lingvistic direct în spațiu și pentru a rula o versiune a modelului Gemini, dezvoltat de Google.

Compania a depus deja o cerere la Comisia Federală pentru Comunicații din SUA (FCC) pentru a obține permisiunea de a opera o constelație de 88.000 de sateliți, o rețea de o amploare fără precedent în domeniul infrastructurii de calcul orbitale. Obiectivul declarat este atingerea unei capacități de 20 de gigawați de calcul pe orbită.

Noua finanțare va fi folosită pentru extinderea unei unități de producție și pentru dezvoltarea Starcloud-3, cea mai mare navă spațială planificată de companie, destinată să fie lansată cu racheta Starship a SpaceX, aflată încă în teste. Până la disponibilitatea acesteia, Starcloud plănuiește lansarea a două sateliți de generație nouă, Starcloud-2, în 2027.

Printre investitorii care au participat la runda de 250 de milioane de dolari se numără Nvidia și Cisco, alături de fonduri precum Benchmark, EQT și NFX. Potrivit informațiilor citate de HotNews.ro, extinderea investiției a fost condusă de Manhattan West Ventures.

Compania cu rădăcini românești în echipa fondatoare arată, prin evoluția sa rapidă, cât de mult a crescut interesul investitorilor globali pentru soluțiile alternative de infrastructură pentru inteligența artificială, într-un moment în care centrele de date terestre se confruntă cu limite tot mai vizibile de energie și spațiu.