Salariul mediu net trece de 5.900 de lei, dar puterea de cumpărare a românilor continuă să scadă

Salariul mediu net din România a depășit pragul de 5.900 de lei la finalul anului 2025, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică. Creșterea este una nominală, generată în bună parte de prime de sfârșit de an și de majorările sectoriale. Puterea de cumpărare a angajaților nu a ținut pasul cu prețurile din economie, arată aceleași date.

Indicele câștigului salarial real a fost de 95,5% în decembrie 2025, comparativ cu aceeași lună din 2024. Cu alte cuvinte, deși salariile au crescut pe hârtie, angajații pot cumpăra cu 4,5% mai puține bunuri și servicii decât acum un an. Este un semnal că inflația a erodat câștigurile salariale, în ciuda majorărilor repetate de-a lungul anului.

Tendința se vede și în datele din luna anterioară. Salariul mediu net a ajuns la 5.615 lei în noiembrie 2025, potrivit INS, în creștere cu 123 de lei față de octombrie, adică un avans lunar de 2,2%. Comparativ cu noiembrie 2024, creșterea anuală a fost însă de doar 4,2%, un ritm considerat redus pentru un an marcat de scumpiri.

Salariile cresc nominal, dar rămân sub inflație

Salariul mediu brut a urcat la 9.371 lei în noiembrie 2025, cu 219 lei mai mult decât în luna precedentă, un avans de 2,4%, potrivit Digi24. Indicele câștigului salarial real a fost de 94,9% față de noiembrie 2024, dar de 101,8% față de octombrie 2025, ceea ce arată o îmbunătățire lunară, urmată însă de o nouă scădere anuală în decembrie.

Diferențele dintre sectoare rămân mari. Cele mai mari salarii medii nete se plătesc în servicii IT, unde nivelul a ajuns la 12.931 lei. La polul opus, în hoteluri, restaurante și industria confecțiilor, salariile medii nete au rămas în jurul valorii de 3.500 de lei. Decalajul dintre cele două extreme depășește de trei ori și jumătate nivelul salarial.

Comparativ cu octombrie 2025, cele mai importante creșteri lunare ale salariului mediu net s-au înregistrat în fabricarea de mașini și utilaje, cu 15,7%, și în industria auto, cu 14,4%. IT-ul, echipamentele electrice și producția de cauciuc și mase plastice au avansat între 7,5% și 10,5%. Aceste avansuri au fost susținute de prime și de finalizarea unor proiecte cu valoare ridicată, nu de o creștere structurală a salariilor de bază.

În schimb, în industria electronică, cocserie și rafinare, tranzacții imobiliare, producție cinematografică, metalurgie și extracția petrolului și gazelor, salariile au crescut cu doar 0,5% până la 3% față de luna anterioară. Economistul Adrian Negrescu a declarat pentru Digi24 că „creșterea salariilor devine o ecuație cu multe necunoscute”.

Puterea de cumpărare scade, iar salariul minim urmează să crească

Peste 60% dintre angajații din România câștigă sub 4.000 de lei net pe lună, potrivit datelor citate de Digi24. Discrepanțele dintre mediul urban și cel rural s-au adâncit: în marile orașe se câștigă, în medie, de două ori mai mult decât în orașele mici și la sate.

Peste 830.000 de salariați sunt plătiți în prezent cu salariul minim brut pe economie, ceea ce înseamnă aproximativ 14,6% din totalul angajaților activi, conform datelor Ministerului Muncii. Ponderea arată cât de mulți angajați rămân la limita minimă de salarizare, chiar dacă media pe economie a depășit 5.900 de lei.

Ministerul Muncii pregătește un proiect de hotărâre de guvern pentru majorarea salariului minim brut garantat în plată, începând cu 1 iulie 2026. Potrivit proiectului, salariul minim va crește de la 4.050 de lei la 4.325 de lei lunar, o majorare de 275 de lei, adică 6,8%.

Majorarea salariului minim va influența direct veniturile a sute de mii de angajați, dar nu va rezolva decalajul dintre creșterea nominală a salariilor și evoluția prețurilor de consum. Indicele câștigului salarial real arată că, pe termen scurt, angajații români continuă să piardă din puterea de cumpărare, chiar și atunci când cifrele salariale brute și nete par să crească.

Creșterea salariilor nu este însoțită de o creștere similară a numărului de angajați. Între mai 2024 și mai 2025, numărul mediu de salariați a urcat cu doar 0,46%, potrivit datelor citate de România Liberă. În aceeași perioadă, salariul mediu net ajunsese la 5.508 lei, cu 7,6% mai mult față de anul precedent, un ritm de majorare mai rapid decât cel înregistrat ulterior, spre finalul anului.

Andrei Frunză, CEO al platformei de recrutare BestJobs, a explicat această combinație printr-o schimbare de comportament a angajatorilor. Companiile au nevoie de mai puțini oameni, dar mai calificați, capabili să folosească instrumentele digitale disponibile pentru a fi mai eficienți, potrivit declarațiilor sale citate de România Liberă. Fenomenul explică de ce salariul mediu crește, deși numărul locurilor de muncă noi nu urmează același trend.

Pe termen lung, comparativ cu octombrie 1990, salariul real din România a crescut de peste două ori. Variațiile lunare rămân însă puternic influențate de inflație și de acordarea unor venituri ocazionale, precum primele de sfârșit de an, care distorsionează temporar imaginea reală a creșterii salariale.