Insolvențele din decembrie 2025 explodează cu 48% în București, în timp ce Noodle Pack închide un deceniu de afaceri

Noodle Pack, lanțul de restaurante fondat de antreprenorii Daniel Tișea și Samuel Hanuseac, a intrat în insolvență la propria cerere pe 24 iulie 2025, după un deceniu de activitate și o expansiune internațională care a inclus deschiderea unei locații la Viena. Compania, cu sediul în Cluj-Napoca, este doar unul dintre miile de nume care s-au adăugat anul trecut listei firmelor românești aflate în incapacitate de plată.

Cazul Noodle Pack ilustrează un fenomen mai larg, confirmat de datele din decembrie 2025: presiunea financiară asupra companiilor românești s-a accentuat spre finalul anului, în loc să se atenueze. Potrivit platformei RisCo, citată de Capital.ro, peste 1.000 de dosare de insolvență au fost deschise doar în luna decembrie 2025, pragul de 900 de dosare lunare fiind depășit constant încă din septembrie.

Decembrie, luna cu cele mai multe insolvențe din an

Analiza pe 12 luni arată o tendință ascendentă continuă în a doua jumătate a anului 2025. În septembrie, octombrie și noiembrie, numărul dosarelor de insolvență a trecut constant de 900 pe lună, semn că firmele s-au confruntat tot mai des cu probleme de cash-flow, costuri ridicate și datorii acumulate față de stat sau furnizori.

Bucureștiul rămâne, de departe, zona cu cel mai mare număr absolut de dosare, concentrând nu doar cea mai mare masă de firme active din țară, ci și sectoarele cele mai expuse la șocuri economice. Comparația an la an este grăitoare: dacă în decembrie 2024 fuseseră înregistrate 172 de insolvențe în Capitală, în aceeași lună din 2025 cifra a urcat la 255, o creștere de 48%, potrivit datelor citate de Piața Financiară.

Evoluția nu a fost una izolată. Încă din primul trimestru al anului, semnalele arătau o deteriorare a mediului antreprenorial. Potrivit unei analize realizate cu Termene Pasp și publicate de Termene.ro, 1.604 societăți comerciale intraseră în insolvență până pe 5 aprilie 2025, acumulând datorii de 2,74 miliarde de lei și afectând peste 7.000 de angajați. Bucureștiul conducea și atunci clasamentul, cu 379 de societăți și 2.325 de angajați implicați.

Firmele intrate în insolvență, tot mai puțin profitabile

Dincolo de numărul de dosare, aceeași analiză arată o erodare a rentabilității firmelor care ajung în incapacitate de plată. Profitul net cumulat al companiilor intrate în insolvență în primul trimestru din 2025 a fost de doar 127 de milioane de lei, la jumătate față de cele 247 de milioane de lei raportate în perioada similară din 2022. Practic, firmele care se prăbușesc financiar ajung în această situație cu o marjă de manevră tot mai mică, ceea ce sugerează o capacitate redusă de a absorbi șocuri suplimentare de costuri sau de cerere.

Structura pe domenii a insolvențelor din decembrie 2025 confirmă vulnerabilitatea sectoarelor deja fragile: comerțul, construcțiile și HoReCa rămân printre cele mai expuse, exact zona în care activa și Noodle Pack înainte de a depune cererea de insolvență. Lanțul de restaurante nu a fost singurul nume cunoscut din acest sector afectat în 2025 — anul a inclus, potrivit presei de business, și alte insolvențe notabile din retail alimentar și servicii pentru consumatori.

Autorii analizei publicate pe Piața Financiară recomandă firmelor un comportament preventiv: verificarea permanentă a partenerilor comerciali, atât a celor existenți, cât și a potențialilor colaboratori, precum și monitorizarea constantă a portofoliului de clienți. Într-un mediu în care dosarele de insolvență se înmulțesc de la o lună la alta, evaluarea periodică a solvabilității partenerilor de afaceri devine, spun aceștia, o măsură de protecție esențială, nu un exercițiu opțional.

Mecanismul din spatele acestor cifre este relativ simplu de descris, chiar dacă efectele sunt complexe. O firmă intră în incapacitate de plată atunci când nu mai poate onora datoriile scadente către creditori, fie că este vorba despre furnizori, bănci sau bugetul de stat. Procedura de insolvență, reglementată de legea 85/2014, oferă companiei posibilitatea fie de a se reorganiza și de a-și continua activitatea sub supravegherea unui administrator judiciar, fie de a intra direct în faliment, dacă reorganizarea nu mai este viabilă. Pentru multe dintre firmele mici și mijlocii care ajung în această situație, opțiunea reorganizării rămâne mai degrabă teoretică, din lipsă de resurse financiare pentru a susține un plan pe termen lung.

Datele arată și că fenomenul nu este uniform distribuit pe categorii de firme. Companiile mari, cu capital semnificativ și acces la finanțare bancară, reușesc de regulă să amâne sau să evite insolvența prin renegocierea datoriilor sau prin injecții de capital de la acționari. În schimb, firmele mici din comerț, HoReCa și servicii — exact segmentul din care făcea parte și Noodle Pack — resimt cel mai rapid orice deteriorare a cererii sau creștere a costurilor operaționale, de la chirii la utilități și la prețul materiilor prime.

Tendința din decembrie 2025 nu pare a fi un accident statistic izolat, ci continuarea unui trend conturat încă din prima parte a anului. Creșterea de 48% a insolvențelor din Capitală față de decembrie 2024, combinată cu scăderea profitabilității firmelor aflate în dificultate, arată o economie în care marja de eroare pentru companii s-a redus considerabil. Pentru antreprenori precum cei din spatele Noodle Pack, care au reușit chiar și o expansiune la Viena înainte de a ajunge în insolvență, concluzia este că nici un deceniu de activitate și o prezență internațională nu mai garantează, în contextul actual, supraviețuirea unei afaceri românești fără dificultăți financiare majore.