Crama Tohani, din podgoria Dealu Mare, a defrișat anul acesta o parcelă de pinot noir și una de merlot pentru a planta 30 de hectare de fetească albă, potrivit Ziarul Financiar. Decizia a fost anunțată de Andrei Mândru, coproprietar și enolog al companiei, în cadrul emisiunii CEC Bank pentru afaceri românești.

„Am scos o parcelă de pinot noir şi încă una de merlot şi am pus fetească albă, ca să putem face faţă în viitor la vânzările pe care ne aşteptăm să le avem pe acest soi”, a spus Andrei Mândru. O replantare este o decizie cu orizont de câteva decenii, iar via intră pe rod abia după al treilea sau al patrulea an. Producătorii pariază, practic, pe cererea de peste zece ani.

Argumentul din spatele mutării ține direct de raft: vinurile accesibile ca profil cresc, în timp ce roșiile puternic structurate, tradițional asociate cu marja mare, pierd teren. „Cea mai mare diferenţă faţă de anii trecuţi aş spune că este faptul că lumea caută cât mai mult vinuri uşor de băut, mai fructoase”, a precizat coproprietarul cramei. Aceeași logică a stat și în spatele lansării unei busuioace vinificate în roșu, soi cunoscut până acum aproape exclusiv ca vin rosé aromat.

Un trend care se vede și la alți producători din România

Mișcarea Tohani nu e izolată. Alte crame din Dealu Mare, precum Domeniile Săhăteni, semnalează aceeași reorientare a consumatorului. Aurelia Vișinescu, co-proprietar al cramei, a declarat pentru Profit.ro Live TV că „a crescut însă consumul de vin alb, crește consumul de vin spumant”, în timp ce vinul roșu și rosé-ul sunt în scădere. Domeniile Davidescu confirmă la rândul lor tendința: albele au urcat cu circa 6% în 2024, iar Chardonnay a devenit unul dintre soiurile cele mai populare din portofoliul lor.

Contextul global e însă mai dur decât cel local. Rapoarte de piață citate în presa economică arată o scădere istorică a consumului mondial de vin, mai accentuată la roșii, pe fondul presiunilor economice și al supraproducției. Piețele tradiționale, SUA și Uniunea Europeană, au consemnat scăderi semnificative de consum în 2024. Totuși, segmentul premium și cel al vinurilor cu conținut alcoolic redus câștigă teren, iar experții descriu 2026 drept începutul unei „recuperări” pentru industrie.

Diferența față de trendul internațional ține de proporții. În timp ce piețele mature vorbesc despre o contracție generală a consumului, în România schimbarea e mai degrabă o realocare între categorii: românii nu beau neapărat mai puțin, ci altfel. Retailul crește, iar HoReCa rămâne sub nivelul dinaintea pandemiei, o problemă pe care sectorul „nu a reuşit neapărat să o depăşească”, potrivit lui Andrei Mândru.

Recoltă dublă în 2026, după trei ani de secetă la Dealu Mare

Pe partea agricolă, 2026 se anunță un an de recuperare pentru Tohani, după o perioadă secetoasă prelungită. Culesul a început pe 25 august. „Ne aşteptăm la o producţie dublă faţă de anul trecut”, a spus Andrei Mândru, care a calificat anul drept „aproape record” pentru cramă, după trei ani afectați de secetă în zona Dealu Mare. În 2025, recolta medie fusese estimată la circa 8 tone la hectar pe cele 350 de hectare ale cramei, după cinci ani de secetă și un îngheț de primăvară.

Exporturile companiei rămân constante, cu o ușoară creștere anuală, principalele destinații fiind China, Brazilia și Europa de Vest. Piața externă rămâne însă dificilă pentru producătorii români, într-un context de supraproducție mondială și presiune puternică pe preț, un aspect semnalat și de alți jucători din industrie.

Al doilea plan de dezvoltare al afacerii este turismul vitivinicol. Familia Mândru a finalizat anul acesta restaurarea cramei istorice Tohani, construită în anii 1950, o investiție de aproximativ 10 milioane de euro care a inclus refacerea clădirii și înlocuirea integrală a tehnologiei de vinificare. Crama a fost deschisă publicului pentru vizite și degustări, iar traficul turistic din zonă s-a schimbat odată cu infrastructura rutieră. „Un om care iese din Bucureşti şi intră pe autostradă face cam 40-45 de minute până în faţa cramei noastre”, a spus Andrei Mândru. Cazarea în zonă se rezervă acum cu două-trei săptămâni înainte, iar producătorii locali își trimit reciproc grupurile de turiști. Investițiile continuă, cu finisajele cramei programate pentru jumătatea anului viitor.