La peste doi ani de la moartea lui Sven-Göran Eriksson, numele fostului selecționer al Angliei revine în presa britanică, de această dată din cauza moștenirii sale financiare. Fiscul britanic (HMRC) a emis o nouă cerere de plată de 4 milioane de euro, care include dobânzi și penalități acumulate la datoriile fiscale lăsate în urmă de tehnicianul suedez, potrivit gsp.ro.

Avocatul familiei, Anders Runebjer, susține însă că în conturile rămase de la Eriksson nu mai există lichidități disponibile pentru stingerea acestei datorii. Situația pune în pericol moștenirea destinată celor doi copii ai fostului selecționer, Johan și Lina.

Potrivit cotidianului britanic The Sun, citat de gsp.ro, în conturile offshore ale lui Eriksson mai există aproximativ un milion de lire sterline păstrate într-un cont din Insulele Cayman și circa 400.000 de euro într-un cont bancar din Londra. Avocatul spune că acești bani nu sunt operaționali și nu pot fi folosiți pentru plata către stat.

„Le-am comunicat autorităților fiscale că pot încerca să pună poprire pe acei bani, dar au răspuns că nu dispun de mecanismele necesare pentru a acționa astfel. Pur și simplu nu există alte lichidități disponibile”, a declarat Anders Runebjer, reprezentantul legal al familiei Eriksson.

Avocatul a precizat că obiectivul său actual este să identifice bunurile și plasamentele care le pot reveni legal copiilor fostului tehnician, relatează gsp.ro.

Cum a ajuns Eriksson cu datorii de peste 10 milioane de euro

Declinul financiar al unui om care a câștigat zeci de milioane de euro de-a lungul carierei sale de fotbalist și antrenor nu s-a produs peste noapte. A fost rezultatul mai multor investiții neinspirate, derulate pe parcursul a două decenii.

Cea mai mare parte a problemelor sale fiscale provine dintr-o schemă de investiții în drepturi de film, numită Eclipse 35, în care Eriksson a intrat în timp ce se afla la conducerea reprezentativei Angliei. Schema promitea facilități fiscale legale pentru investitorii în industria cinematografică britanică.

Potrivit documentelor citate de publicații britanice precum AccountancyAge și MoneyWeek, aproape 300 de investitori, printre care s-au numărat și fostul tehnician al lui Manchester United, Alex Ferguson, și fostul selecționer Glenn Hoddle, au pus bani în acest mecanism financiar structurat în jurul unor drepturi de distribuție pentru filme Disney.

Instanțele britanice, inclusiv Curtea Supremă, au decis în cele din urmă că schema Eclipse 35 nu reprezenta o activitate comercială reală, ci un instrument conceput pentru evitarea impozitării. Decizia a expus investitorii, Eriksson inclus, la facturi fiscale de câteva ori mai mari decât sumele investite inițial, inclusiv dobânzi acumulate pe parcursul anilor de litigii.

Pe lângă această schemă, Eriksson a mai pierdut bani într-o altă poveste financiară nefericită. Tehnicianul i-a încredințat gestiunea averii sale consultantului Samir Khan, pe care ulterior l-a dat în judecată, susținând că tranzacțiile păguboase i-au adus pierderi de cel puțin 10 milioane de euro. Khan și-a declarat falimentul personal, iar fostul selecționer nu a mai reușit să recupereze banii, potrivit informațiilor citate de gsp.ro.

Un bilanț oficial al moștenirii, întocmit la începutul anului 2025, a arătat că datoriile cumulate ale lui Eriksson ajunseseră la aproximativ 10 milioane de euro. Din această sumă, peste 8 milioane de euro reprezentau taxe neachitate către statul britanic, în timp ce patrimoniul mobil și imobiliar al tehnicianului a fost evaluat la circa 6 milioane de euro.

O avere de zeci de milioane, risipită pe investiții nereușite

Istoria financiară a lui Eriksson arată cât de dificil poate fi pentru o persoană publică, fără pregătire economică, să gestioneze averi mari acumulate rapid din contracte sportive. Tehnicianul a recunoscut, în repetate rânduri, în ultimii ani de viață, că nu a avut niciodată fler în afaceri și că a investit încredere oarbă în cei care i-au administrat banii.

Eriksson a fost primul tehnician străin aflat la conducerea reprezentativei Angliei, unde a lucrat cu o generație de jucători printre care David Beckham, Wayne Rooney, Steven Gerrard și Frank Lampard. A dus naționala engleză până în sferturi de finală la trei turnee majore consecutive, între 2002 și 2006.​

Pe plan de club, suedezul a rămas în istorie drept artizanul titlului câștigat de Lazio în Serie A, în sezonul 1999-2000, performanță obținută după aproape trei decenii de secetă pentru gruparea din capitala Italiei. A mai antrenat formații precum Roma, Benfica și Manchester City, iar la finalul carierei a lucrat și ca director sportiv la echipe din Suedia.

Fostul tehnician a murit în august 2024, la vârsta de 76 de ani, după ce suferea de cancer pancreatic. În lunile dinaintea morții, vorbise public despre boala sa și despre modul în care dorea să fie amintit de cei din jur.

Casa familiei din Suedia, situată pe malul unui lac și estimată la aproximativ 1,8 milioane de lire sterline, a fost scoasă la vânzare pentru a ajuta la achitarea datoriilor, iar o parte din memorabilia personală a fostului selecționer a fost vândută la licitație, potrivit presei britanice. Totuși, noua cerere a fiscului arată că disputa legată de moștenirea sa financiară este departe de a se încheia.