De ce a decis conducerea Nuclearelectrica să schimbe omul responsabil de partea tehnică a centralei de la Cernavodă, chiar în toiul unei crize de alimentare cu energie? Răspunsul ține de o întrebare mai veche: cât de des se poate opri un reactor înainte ca mentenanța lui să fie pusă sub semnul întrebării.

Unitatea 1 a Centralei Nuclearoelectrice Cernavodă a fost deconectată luni seară de la Sistemul Energetic Național, din cauza unei defecțiuni apărute în partea clasică a reactorului, potrivit G4Media. Defecțiunea nu a afectat securitatea nucleară, personalul sau mediul înconjurător, a precizat compania. A fost a doua oprire neplanificată în mai puțin de o săptămână, după ce reactorul fusese resincronizat la sistemul energetic național vineri, 6 noiembrie, în urma unei pauze de peste trei luni.

Mihai Gioară, directorul general al Nuclearelectrica, a declarat miercuri, la finalul reuniunii Comandamentului Energetic, că directorul tehnic al centralei a fost schimbat din funcție. „Am considerat să facem o evaluare a activității dânsului. O să existe un raport de cauzalitate adecvat”, a spus Gioară, citat de G4Media. El a precizat că schimbarea nu echivalează cu o concediere.

De ce a fost schimbat directorul tehnic al centralei

Potrivit directorului general, directorul tehnic nu va părăsi compania, ci își va găsi un alt rol în structura Nuclearelectrica. Decizia are legătură cu evaluarea felului în care au fost respectate planurile de mentenanță asupra echipamentelor critice ale centralei. „Pentru recalibrarea la nivel de excelență a mentenanței, trebuie să preia această activitate o altă persoană”, a mai spus Gioară, potrivit sursei citate.

Schimbarea va intra în vigoare de la 1 decembrie 2026, conform informării transmise de Nuclearelectrica Bursei de Valori București, imediat după producerea celei de-a doua defecțiuni. Compania a precizat că vor fi luate măsuri suplimentare la nivelul managementului tehnic al centralei, structura responsabilă cu asigurarea disponibilității echipamentelor necesare operării Unității 1.

„Nu am dat omul afară. Există un raport intern despre care nu vă pot spune acum, în acest cadru, și o să analizăm și revenim cu informații”, a declarat Mihai Gioară, directorul general al Nuclearelectrica.

Directorul general a adăugat că, în cursul acestui an, centrala s-a confruntat cu indisponibilități temporare neplanificate, cauzate de disfuncționalități la nivelul sistemelor tehnice auxiliare. Surse din domeniu citate de HotNews au indicat că incidentul de luni ar fi implicat o eroare umană, procedurile nu ar fi fost respectate întocmai, deși Nuclearelectrica nu a confirmat oficial această ipoteză.

Ce înseamnă oprirea reactoarelor pentru sistemul energetic național

Episodul face parte dintr-o criză mai amplă, care a ținut ambele reactoare de la Cernavodă oprite din august, pe fondul debitului scăzut al Dunării, folosit pentru răcirea centralei. Luni seară, pentru câteva ore, producția nucleară a României a ajuns la zero, întrucât și Unitatea 2 s-a oprit din aceeași cauză legată de nivelul fluviului.

Cele două unități de la Cernavodă asigură, în condiții normale, aproximativ 20% din necesarul de consum al României, conform datelor Nuclearelectrica. Oprirea lor a obligat țara să importe cantități mari de electricitate, de peste 3.000 de megawați, la prețuri ridicate, potrivit relatărilor din presa economică.

Compania a anunțat ulterior un calendar de revenire: Unitatea 2 a fost reconectată pe 11 noiembrie, iar Unitatea 1 urmează să fie reconectată pe 13 noiembrie, cu o zi mai târziu decât se estimase inițial. Potrivit comunicatului companiei, începând cu 13 noiembrie 2026, ambele unități vor funcționa la putere nominală, reasigurând aproximativ 20% din necesarul de consum al României.

Nuclearelectrica derulează în paralel proiectul de retehnologizare a Unității 1, considerat cel mai important proiect al companiei, reactorul având deja 30 de ani de funcționare. Calendarul exact al opririi pentru retehnologizare nu este încă stabilit definitiv, a precizat Gioară în declarații anterioare.

Episodul ridică o întrebare mai largă pentru sectorul energetic: cât de pregătit este sistemul românesc să facă față unor opriri repetate ale centralei nucleare, mai ales în contextul schimbărilor climatice care afectează debitul Dunării. Gioară a spus că firma lucrează la soluții pe termen scurt, mediu și lung pentru a reduce riscul unor situații similare.