Inflația anuală a coborât la 6,2% în august, dar chiriile s-au scumpit cu aproape 40%

O cafea cumpărată azi costă cu 15% mai mult decât acum un an. Un chiriaș care și-a reînnoit contractul în august plătește cu aproape 40% mai mult decât în vara trecută. Aceste două cifre arată de ce scăderea inflației anuale, anunțată pentru luna august, nu se simte încă în portofelul românilor, deși statisticile oficiale indică o temperare clară a ritmului de creștere a prețurilor.

Potrivit datelor citate de Economedia.ro, rata anuală a inflației a coborât în august 2026 la 6,2%, față de 8,16% în iulie, potrivit Institutului Național de Statistică. Este a treia lună consecutivă de scădere, după ce inflația atinsese un vârf de peste 10% la mijlocul anului. Traiectoria descendentă confirmă o tendință pe care Banca Națională a României o anticipa încă din vară, chiar dacă banca centrală și-a revizuit de două ori în sus prognoza pentru finalul anului, ajungând la o estimare de 6,1% pentru decembrie 2026.

Structura pe categorii arată însă o realitate mai puțin liniștitoare decât media generală. Serviciile rămân motorul scumpirilor, cu o creștere anuală de 11,28% în august, cea mai mare dintre cele trei categorii urmărite de statisticieni. Mărfurile nealimentare s-au scumpit cu 6,36%, iar alimentele cu doar 2,62%, un ritm mult mai temperat decât în urmă cu câteva luni, când energia electrică și alimentele împingeau puternic indicele în sus.

Chiriile și combustibilii, principalele presiuni asupra bugetelor

În categoria serviciilor, cele mai mari majorări s-au înregistrat la chirii, care s-au scumpit cu 39,7% în ultimul an, potrivit datelor citate de Economedia.ro. Urmează tarifele la apă, canal și salubritate, cu o creștere de 14,12%, și abonamentele de televiziune, mai scumpe cu 13,2%. Transportul a rămas de asemenea o categorie sensibilă: reparațiile auto și electronice s-au scumpit cu 10,81%, transportul rutier cu 10,55%, iar cel feroviar cu 9,79%. Transportul aerian a crescut cu 6,27% față de august anul trecut, dar cu 25,4% comparativ cu decembrie 2025, un semnal că biletele de avion au urmat un traseu mult mai abrupt în cursul acestui an decât arată comparația anuală.

La mărfurile nealimentare, combustibilii au rămas principalul factor de presiune. Motorina s-a scumpit cu 34,61% într-un an, iar benzina cu 25,49%, ceea ce a împins întreaga grupă a combustibililor la o creștere anuală de 17,03%. Energia electrică, care în lunile anterioare urcase cu peste 50% pe an, s-a temperat semnificativ, ajungând la o majorare de doar 1,82% în august, semn că efectul eliminării plafonării prețurilor la curent iese treptat din baza de comparație. Singura scădere notabilă din această categorie a fost la gaze, mai ieftine cu 3,44% față de august 2025.

Alimentele, între cafea scumpă și fructe mai ieftine

Coșul alimentar arată contraste puternice. Cafeaua rămâne cea mai scumpă categorie, cu o creștere de 15,02% în ultimul an, urmată de ouă, mai scumpe cu 10,88%, și carne de vită, cu 8,5% peste nivelul de acum un an. Laptele de vacă s-a scumpit cu 8,31%, uleiul cu 6,36%, iar peștele proaspăt cu 5,62%. Pâinea a urcat cu 5,09%, iar băuturile alcoolice cu 4,53%.

În schimb, fructele proaspete s-au ieftinit cu 18,18% față de august anul trecut, cea mai mare scădere din întregul coș de consum. Cartofii au costat cu 15,21% mai puțin, iar legumele și conservele din legume s-au ieftinit cu 8,51%. Mălaiul a scăzut cu 5,27%, iar făina cu 3,28%, evoluții care au compensat parțial scumpirile din alte zone ale coșului alimentar și au ținut inflația la alimente sub 3% în termeni anuali.

Scăderea ratei anuale de inflație, de la peste 10% la mijlocul anului la 6,2% în august, se explică în bună măsură printr-un efect statistic: scumpirile-șoc din vara anului trecut, mai ales cele legate de energie și de eliminarea plafonării prețurilor la curent, ies acum din baza de comparație. Acest lucru nu înseamnă însă că prețurile au revenit la nivelurile de dinainte, ci doar că ritmul lor de creștere s-a temperat. Pentru un antreprenor care plătește chirie pentru spațiul comercial sau facturi la utilități, diferența dintre o inflație de 10% și una de 6,2% se traduce în costuri operaționale ceva mai previzibile, dar tot mai mari decât acum doi ani.

Banca Națională urmărește îndeaproape aceste evoluții pentru deciziile de politică monetară din perioada următoare. Instituția a semnalat anterior că presiunile din zona serviciilor rămân un risc pentru revenirea inflației în intervalul-țintă, estimat abia pentru ultimul trimestru din 2027. Până atunci, dinamica prețurilor va continua să fie marcată de decalaje mari între categorii: alimentele de bază se ieftinesc, în timp ce chiriile, utilitățile și combustibilii mențin presiunea asupra bugetelor românilor.