România a înregistrat peste 52.000 de radieri de firme în primele șapte luni ale anului 2026, arată datele Oficiului Național al Registrului Comerțului, citate de Economedia.ro. Numărul confirmă un tipar deja vizibil în ultimii ani: firmele mici dispar în ritm constant, iar diferențele regionale se adâncesc.

Capitala rămâne, previzibil, în fruntea clasamentului. București a raportat 9.481 de radieri, cu 5,6% mai multe decât în perioada ianuarie-iulie 2025. Urmează județe cu economii dezvoltate sau cu concentrare mare de firme mici: Cluj, cu 2.721 de radieri (+4,9%), Timiș, cu 2.270 (+16,11%), Bihor, cu 2.217 (+7,31%), Constanța, cu 2.114 (+5,96%), Ilfov, cu 2.083 (+14,32%), Iași, cu 2.021 (+7,44%), Brașov, cu 1.665 (+4,26%) și Dolj, cu 1.664 de radieri, în creștere cu 19,37%.

La polul opus, județele cu cea mai mică activitate economică raportează și cele mai puține radieri. Ialomița a consemnat doar 328 de operațiuni, deși în creștere cu 11,95% față de anul trecut. Giurgiu a avut 360 de radieri, în scădere cu 15,29%, Mehedinți 365, în scădere cu 17,05%, iar Teleorman 384, cu 8,79% mai puține decât în 2025. Covasna și Călărași completează lista, cu 395 și, respectiv, 422 de radieri.

Unde crește cel mai rapid numărul firmelor desființate

Dincolo de valorile absolute, ritmul de creștere spune o poveste diferită. Galați a înregistrat cea mai mare creștere procentuală a radierilor, de 31,14%, urmat de Călărași, cu 30,65%, și Gorj, cu 25,91%. Sunt județe unde numărul total de firme rămâne relativ mic, astfel încât o creștere procentuală mare nu înseamnă neapărat un volum uriaș de companii dispărute, ci mai degrabă o accelerare bruscă a fenomenului.

În sens opus, unele județe au reușit să reducă numărul radierilor. Olt a înregistrat cea mai mare scădere, de 24,85%, urmat de Vrancea, cu minus 21,16%, și Bistrița-Năsăud, cu minus 20,41%. Aceste scăderi pot indica fie o stabilizare a mediului local de afaceri, fie pur și simplu un an anterior cu un vârf neobișnuit de radieri, care face comparația mai favorabilă.

Comerțul și construcțiile, cele mai afectate domenii de activitate

Pe sectoare economice, cele mai multe radieri s-au produs în comerțul cu ridicata și cu amănuntul, inclusiv repararea autovehiculelor și motocicletelor: 10.057 de firme, deși numărul e cu 13,46% mai mic față de aceeași perioadă din 2025. Construcțiile urmează cu 3.942 de radieri, în scădere cu 7,25%, iar activitățile profesionale, științifice și tehnice au avut 3.762 de radieri, cu 10,98% mai puține decât anul trecut.

Transportul și depozitarea arată cea mai accentuată îmbunătățire dintre marile sectoare: 3.399 de radieri, cu 23,46% mai puține decât în primele șapte luni din 2025. Scăderea numărului de radieri în aceste domenii-cheie, în timp ce totalul pe economie crește ușor, sugerează o redistribuire a fenomenului către sectoare mai mici sau mai puțin monitorizate în statisticile publice.

Datele lunii iulie confirmă tendința anuală. În iulie 2026 au fost înregistrate 6.458 de radieri, cu Bucureștiul din nou pe primul loc, cu 1.293 de operațiuni. Cluj a urmat cu 416 radieri, Timiș cu 280, Ilfov cu 266 și Bihor cu 256 de radieri. Ordinea reflectă exact ierarhia observată pe întreaga perioadă ianuarie-iulie, semn că nu a existat o schimbare bruscă de trend în ultima lună.

Fenomenul radierilor de firme trebuie interpretat alături de dinamica înființărilor, pentru a evalua sănătatea reală a mediului de afaceri local. Un număr mare de radieri, dublat de un flux constant de firme noi, poate reflecta o piață dinamică, în care companiile neviabile ies rapid din sistem. În schimb, dacă radierile depășesc constant înființările, semnalul este unul de contracție economică regională, mai ales în județele mici, unde baza de firme active este redusă și fiecare radiere are un impact proporțional mai mare asupra structurii economice locale.

Creșterea generalizată a radierilor în majoritatea marilor centre economice ale țării, combinată cu scăderi punctuale în sectoare precum transportul sau construcțiile, indică o economie în care selecția naturală a firmelor continuă, dar cu viteze diferite de la o regiune la alta și de la un domeniu de activitate la altul.