Piața muncii din România a avut cu 10% mai puține joburi noi în 2025, deși aplicările au crescut

Piața muncii din România a încheiat 2025 cu un semnal clar de prudență: numărul locurilor de muncă noi postate a scăzut cu aproximativ 10% față de anul precedent, chiar dacă numărul de aplicări a crescut. Datele provin din raportul anual Review & Trends, ajuns la a zecea ediție, realizat de platforma de recrutare eJobs.ro.

În total, angajatorii au publicat peste 260.000 de locuri de muncă între ianuarie și decembrie 2025, cu o reducere vizibilă în ultimele luni ale anului. Recrutorii au încetinit ritmul de angajare pe fondul unui context macroeconomic instabil, marcat de schimbări fiscale și de incertitudini economice interne. În același timp, platforma a înregistrat 11 milioane de aplicări, în creștere cu aproape 10% comparativ cu 2024, ceea ce arată o concurență tot mai mare pentru mai puține poziții disponibile.

De ce sunt mai puține joburi noi, dar mai multe aplicări

Mecanismul din spatele acestor cifre este simplu: cererea de forță de muncă din partea companiilor a scăzut, în timp ce oferta de candidați a rămas ridicată. Numărul conturilor noi de candidați a ajuns la 305.000 în 2025, semn că tot mai mulți oameni caută activ un loc de muncă nou sau mai bine plătit.

„2025 a fost unul dintre cei mai tumultuoși ani din istoria recentă a pieței muncii”, se arată în raportul eJobs, care notează că ritmul de angajare a fost încetinit față de anul anterior din cauza „contextului macro-economic instabil și a tuturor schimbărilor și incertitudinilor” cu care s-au confruntat angajatorii pe plan local.

Toamna a schimbat însă tendința parțial. Bogdan Badea, reprezentant eJobs, explică pentru Ziua Cargo evoluția aplicărilor: „Dacă în prima parte a anului 2025 dinamica aplicărilor a fost cât de cât liniară, toamna a adus schimbări în acest sens”. Potrivit acestuia, „începând cu luna septembrie, ritmul s-a accelerat și a atins cel mai mare volum de aplicări al anului”, lunile septembrie, octombrie și noiembrie fiind cele mai active din an.

Peste 95% dintre joburile postate în 2025 au cerut prezență fizică la birou, iar pozițiile remote au ajuns la cel mai scăzut nivel din ultimii ani: doar 10.000 de locuri de muncă la distanță, adică 4% din totalul ofertelor. Cu toate acestea, competiția pentru joburile remote a fost intensă, atrăgând 1,4 milioane de aplicări, adică 13% din totalul aplicărilor de pe platformă. Cele mai multe angajări s-au concentrat în București, Cluj-Napoca, Iași, Brașov, Ilfov, Timișoara și Ploiești, orașe care rămân principalele hub-uri de recrutare din țară.

Ce arată datele BNR despre piața muncii, dincolo de statistica oficială a șomajului

Răcirea recrutărilor nu se vede direct în rata șomajului, care a rămas relativ stabilă în ultimele luni ale anului. Potrivit unei analize a datelor Băncii Naționale a României, citată de Gazarul.ro, rata șomajului BIM a urcat la o medie de 6,1% în toamna lui 2025, apoi a scăzut ușor în octombrie-noiembrie. În decembrie, șomajul ajustat sezonier s-a stabilizat la 6,0%, la fel ca în luna anterioară.

Sub această aparentă stabilitate se ascunde însă o tendință mai puțin vizibilă: efectivul salariaților a continuat să se reducă în septembrie-octombrie 2025, chiar dacă economia a continuat să crească. Este vorba, potrivit analizei citate, de o economie care „își pierde capacitatea de absorbție a forței de muncă”, adică nu mai transformă creșterea economică în locuri de muncă noi, un fenomen cunoscut drept „creștere fără locuri de muncă”.

Cele două seturi de date, cele ale eJobs și cele ale BNR, converg spre aceeași concluzie: piața muncii nu se prăbușește, dar nici nu mai crește la ritmul din anii anteriori. Companiile devin mai selective, își restrâng planurile de recrutare și preferă să păstreze angajații existenți în locul unor angajări noi, ale căror costuri au crescut din 2026 odată cu modificările fiscale aplicate mediului de afaceri.

Pentru candidați, efectul practic este o piață mai competitivă: mai mulți oameni aplică pentru mai puține poziții disponibile, iar procesele de recrutare devin mai lungi și mai selective. Pentru angajatori, provocarea rămâne găsirea echilibrului între costurile salariale în creștere și nevoia de a atrage sau păstra personalul calificat, mai ales în orașele mari, unde concurența pentru forța de muncă rămâne ridicată.

Pe termen mediu, presiunea asupra pieței muncii ar putea crește. Datele citate de Gazarul.ro atrag atenția asupra unui alt factor structural: în următorii ani, primele cohorte ale Generației Alfa, copiii născuți după 2010, vor începe să intre pe piața muncii, într-un moment în care aceasta este deja tensionată de scăderea numărului de salariați și de încetinirea creării de locuri de muncă noi.

Contextul salarial adaugă un alt element la acest tablou. Potrivit unei analize HR citate de StartupCafe, câștigul salarial mediu net în București se situează, în prima parte a anului 2025, între 5.665 și 6.749 de lei pe lună, peste media națională, apropiată de pragul de 5.000-5.500 de lei net. Diferențele mari între regiuni explică parțial de ce marile orașe rămân principalele destinații ale candidaților, chiar dacă numărul total de joburi noi a scăzut.

În paralel, cererea de forță de muncă străină a continuat să crească în ultimii ani, mai ales în construcții, comerț și HoReCa, dar și în domenii precum IT și inginerie, unde lipsa specialiștilor locali rămâne o problemă. Combinația dintre o piață internă mai prudentă și o nevoie constantă de muncitori în anumite sectoare arată o piață a muncii fragmentată, cu zone de excedent de candidați și zone de deficit acut de personal calificat.