Piața muncii din România a intrat într-o fază de stabilizare fragilă în trimestrul al doilea din 2026, potrivit minutei ședinței de politică monetară a Băncii Naționale a României din 10 august, citată de zf.ro. Numărul salariaților din economie a continuat să scadă în aprilie și mai, dar mult mai lent decât în lunile anterioare, iar rata șomajului măsurată prin metodologia BIM a coborât ușor pe ansamblul trimestrului.

Potrivit BNR, „membrii Consiliului au arătat că noile date sugerează o cvasi-stopare a tendinţei de relaxare a condiţiilor de pe piaţă în trimestrul II 2026”. Instituția vorbește despre o „încetinire a descreşterii efectivului salariaţilor din economie” față de trimestrul anterior, corelată cu „o scădere uşoară a ratei şomajului BIM pe ansamblul trimestrului II 2026”. Este primul semnal de ameliorare marginală după mai multe luni de deteriorare continuă a indicatorilor de ocupare.

Contextul rămâne însă apăsat de creșterea generală a ratei șomajului din ultimul an. Institutul Național de Statistică a raportat deja o rată de 6,5% în primul trimestru din 2026, în urcare cu 0,2 puncte procentuale față de finalul lui 2025, cel mai ridicat nivel din ultimii ani. Rata a variat între 6,3% și 6,5% în primele cinci luni ale anului, un palier pe care economia românească nu îl mai atinsese din 2021. Decalajele rămân mari între mediul urban, unde șomajul era de doar 3,5%, și cel rural, unde ajungea la 10,3%, potrivit datelor INS citate de presa economică. Tinerii sunt cei mai afectați: peste un sfert dintre persoanele cu vârste între 15 și 24 de ani se aflau în șomaj.

Salariile cresc tot mai puțin, sub nivelul inflației

Al doilea semnal de îngrijorare vine din dinamica salarială. BNR notează că „dinamica anuală a salariului brut nominal a continuat să se reducă în aprilie şi mai, pe seama evoluţiilor din sectorul privat, atingând niveluri joase din perspectivă istorică”. Practic, angajatorii din mediul privat au încetinit vizibil ritmul majorărilor, într-o perioadă în care prețurile de consum au continuat să crească rapid.

Inflația a fost de 8,2% în iulie, iar BNR estimează acum că indicele anual al prețurilor va coborî la 6,1% în decembrie 2026, un nivel mai ridicat decât cel de 5,5% anticipat în prognoza anterioară. Reducerea completă a inflației spre ținta de 2,5% este amânată până la finalul lui 2027, când banca centrală estimează o rată de 3,4%. Diferența dintre creșterea prețurilor și cea a salariilor înseamnă, pentru mulți angajați, o scădere a puterii reale de cumpărare, într-un moment în care economia abia iese din contracție.

Redresarea economică rămâne mai lentă decât se aștepta

BNR admite că revenirea activității economice este „mai dificilă acum, faţă de prognozele anterioare”. Instituția a convenit că este „probabilă o redresare mai modestă a activităţii economice pe ansamblul trimestrelor II şi III 2026 comparativ cu previziunile precedente”. Aceasta implică o cerere agregată mai slabă decât s-a anticipat pentru acest interval, ceea ce menține presiunea asupra angajatorilor de a controla costurile cu forța de muncă.

Economia s-a contractat cu 0,4% în primul trimestru și cu 0,8% pe ansamblul primului semestru din 2026, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecent, conform datelor incluse în același material. Într-un asemenea context, stoparea deteriorării ratei șomajului este privită de bancă drept un semn pozitiv, dar fragil, care nu schimbă încă tendința generală de slăbire a pieței muncii observată de la începutul anului.

Pentru companii, mesajul transmis de datele BNR este că presiunea costurilor salariale se atenuează, dar nu dispare, iar cererea de consum rămâne slabă. Angajatorii din sectorul privat, unde s-a concentrat cea mai mare parte a încetinirii salariale, vor continua probabil să fie prudenți în privința noilor angajări până la clarificarea perspectivelor de creștere economică pentru a doua jumătate a anului.