Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR) a confirmat, la o conferință din 18 noiembrie 2025, că doar șase sisteme informatice ale statului au fost mutate până acum în cloud-ul guvernamental, proiect finanțat din fonduri europene prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Alte 25 de aplicații sunt deja mapate și se află în proces de migrare, iar încă 60 sunt analizate pentru a stabili dacă mutarea lor este fezabilă din punct de vedere tehnic și de afaceri.
Declarațiile au fost făcute de Andrei Niculae, vicepreședinte ADR, în cadrul conferinței „Un cincinal de digitalizare – unde au ajuns Statul și Economia. Dar industria IT?”, organizată de Conferințele CDG la Comisia pentru tehnologia informației și comunicațiilor din Camera Deputaților. Evenimentul a reunit reprezentanți ai ministerelor, ai ANCOM și ai Directoratului Național de Securitate Cibernetică, alături de jucători din piața IT.
Programul face parte din Investiția 2 din PNRR, dedicată dezvoltării cloud-ului guvernamental și migrării sistemelor informatice, cu un prim jalon care cerea migrarea a cel puțin cinci aplicații până în trimestrul al doilea din 2025. Ținta a fost depășită abia spre finalul anului, cu cele șase sisteme confirmate acum de ADR, ceea ce arată un decalaj față de calendarul inițial asumat de România în fața Comisiei Europene.
Consorții de firme IT, printre care Endava și Vodafone, execută contractele de migrare
Proiectul cloud-ului guvernamental înseamnă, pentru sectorul privat, contracte concrete. În octombrie 2025, ADR a selectat 15 asocieri de companii care vor muta cel puțin 30 de aplicații critice din ministere și agenții în noua platformă. Printre firmele implicate în primul lot se numără Endava România, Evozon Systems, PwC Management Consultants, Vodafone România, NTT Data România, Arobs Systems și Phoenix IT, potrivit datelor publicate de Tekin.ro. Valoarea estimată a serviciilor de migrare a aplicațiilor în Cloud-ul Privat Guvernamental este de 867,4 milioane de lei, fără TVA, conform informațiilor din Sistemul Electronic de Achiziții Publice.
Pentru companiile de IT românești și pentru filialele locale ale unor firme globale, acest program reprezintă un flux constant de venituri pe termen mediu, susținut din bani europeni. Totuși, calendarul strâns implică și riscuri operaționale: firmele contractate trebuie să livreze migrări complexe, cu cerințe de securitate cibernetică, într-un interval de timp deja întârziat față de planul inițial. Andrei Niculae a recunoscut că întârzierile există, dar a subliniat că bazele unui sistem electronic național au fost puse. „Bazele unui ecosistem, unui sistem electronic național se pun. Dar trebuie să înțelegem că ADR și digitalizarea, așa cum e ea, puțină, pe harta guvernării în România, există din 2019-2020”, a declarat el, potrivit CursDeGuvernare.ro.
Pentru firmele care depind de interoperabilitatea bazelor de date ale statului – de la companii de contabilitate până la platforme care depun documente către ANAF sau alte instituții – ritmul migrării influențează direct viteza cu care serviciile publice digitale devin mai rapide și mai fiabile. Cu doar șase sisteme finalizate, majoritatea firmelor va continua să lucreze, cel puțin pe termen scurt, cu proceduri administrative parțial digitalizate.
Termenul din PNRR pentru cloud-ul guvernamental pune presiune pe firme și pe stat
Ținta asumată prin PNRR prevede migrarea a minimum 30 de aplicații și sisteme IT până în iunie 2026, potrivit informațiilor publicate de ADR. Cu 25 de sisteme aflate în prezent în proces de migrare, alături de cele șase deja finalizate, obiectivul pare atins pe hârtie. Rămâne însă de văzut dacă firmele contractate reușesc să finalizeze efectiv migrările complexe în intervalul rămas, de aproximativ șapte luni.
Alte 60 de sisteme, aflate în etapa de analiză de fezabilitate, ar putea genera un al doilea val de contracte pentru firmele de IT, dacă vor fi validate din punct de vedere tehnic și bugetar. Niculae a precizat că această etapă face parte din construcția graduală a proiectului: „Plus încă 60 care sunt într-o zonă de analiză de business vizavi de fezabilitatea migrării în cloud-ul guvernamental. Deci lucruri se întâmplă”, a spus vicepreședintele ADR.
Pentru firmele antreprenoriale care lucrează cu instituții publice, viteza reformei contează pentru planificarea propriilor investiții în digitalizare. O migrare întârziată a sistemelor guvernamentale amână, indirect, integrarea unor servicii electronice pe care mediul privat le așteaptă de ani de zile, precum interconectarea automată a registrelor publice sau depunerea unificată a documentelor către mai multe instituții simultan. Firmele mari de consultanță și IT, în schimb, câștigă din prelungirea proiectului, atât timp cât banii europeni rămân disponibili și contractele nu sunt anulate.
Riscul principal ține de respectarea jaloanelor PNRR: nerespectarea termenelor asumate de România poate afecta plata tranșelor europene aferente componentei de digitalizare, ceea ce ar reduce bugetul disponibil pentru viitoare licitații publice din domeniul IT. Pentru companiile care depind de aceste contracte publice, o eventuală blocare sau reducere a finanțării ar însemna proiecte amânate și venituri incerte pentru perioada următoare. Deocamdată, ADR susține că procesul avansează, chiar dacă ritmul rămâne sub cel promis inițial prin plan.
La aceeași conferință, Niculae a menționat și progresele făcute de România la nivelul competențelor digitale ale cetățenilor, unde țara înregistrează cea mai mare creștere procentuală din Uniunea Europeană față de anul anterior, potrivit declarațiilor sale reluate de Gândul.ro. Pentru firmele din industria IT, aceste evoluții contează pentru că indică o cerere în creștere de servicii digitale, atât din partea statului, cât și din partea cetățenilor și a companiilor private care interacționează cu instituțiile publice.