Băncile românești au 30,7 miliarde de lei surplus la BNR, al 13-lea an consecutiv de exces de lichiditate

Sistemul bancar românesc a intrat, pentru a 13-a lună consecutivă, într-o zonă de surplus de lichiditate confortabil. Potrivit datelor Băncii Naționale a României, consultate de cursdeguvernare.ro, excedentul a crescut cu 1,3 miliarde de lei în august, până la 30,7 miliarde de lei, ca stoc mediu zilnic. Este a doua lună consecutivă de avans, după un plus de 1,1 miliarde de lei în iulie, și vine după o scădere bruscă de 9 miliarde de lei în iunie.

Băncile au depus întreaga sumă la facilitatea de depozit a BNR. Practic, banca centrală „sterilizează” zilnic acest exces de bani, în loc să-l lase să circule liber și să apese suplimentar pe inflație. Mecanismul contează pentru antreprenori: cu cât excedentul din bănci e mai mare, cu atât instituțiile financiare au mai mulți bani disponibili pentru credite către companii și gospodării, la costuri potențial mai avantajoase.

Într-un context mai larg, condițiile financiare din economie s-au relaxat marginal în august, cu 2 puncte de bază, conform indicatorului agregat Financial Conditions Index calculat de Goldman Sachs. Mișcarea e mică, dar semnalează stabilitate, mai ales că ratele de dobândă ale BNR și cele de piață monetară au rămas neschimbate, în ciuda absenței unui guvern cu puteri depline.

De ce lasă BNR banii în piață în loc să intervină

Sursa citată explică faptul că banca centrală are un interes clar de politică monetară: menținerea unei lichidități abundente pentru a finanța atât economia privată, cât și deficitul bugetar al statului. Scopul e evitarea unei deteriorări suplimentare a activității economice, care s-a stabilizat în ultimele luni și arată semne de revenire pe orizontul următoarelor trimestre.

Situația actuală contrastează puternic cu criza electorală din mai 2025, cel mai tensionat moment al ultimilor ani pentru condițiile financiare din România. Atunci, BNR a cheltuit peste 6 miliarde de euro pentru a proteja moneda națională, iar cursul a suferit oricum o depreciere de patru deviații standard. Când banca centrală intervine pentru a susține leul, vinde euro și cumpără lei, ceea ce restrânge automat lichiditatea din sistem — exact opusul strategiei aplicate acum.

Deprecierea relativ recentă a leului, pornită la finalul lunii aprilie și continuată la începutul lui mai, nu a determinat o intervenție puternică a BNR. Dobânzile de piață monetară au rămas stabile, la nivelurile dinaintea crizei politice, iar acest lucru s-a menținut și în perioada scursă până acum din septembrie, potrivit sursei citate. Semnalul e că băncile continuă să opereze într-o poziție confortabilă din punct de vedere al finanțării.

Cum s-a schimbat apetitul investitorilor pentru datoria statului

Un indicator relevant pentru sănătatea finanțelor publice este cererea pentru titlurile de stat emise pe piața primară internă, unde principalii cumpărători sunt băncile, clienții lor și fondurile de pensii. Ministerul Finanțelor a trecut prin două luni dificile, martie și aprilie, când a reușit să atragă doar 1,8 miliarde de lei, respectiv 4 miliarde de lei de la investitori.

Situația s-a schimbat radical în vară: în iunie și iulie, statul a împrumutat aproximativ 20 de miliarde de lei de pe piața primară locală, din care peste 10 miliarde de lei în iunie și 9,5 miliarde de lei în iulie. Revenirea cererii arată o normalizare a percepției investitorilor față de riscul suveran românesc, după turbulențele politice din primăvară.

Cel mai mare contributor la umflarea lichidității din sistemul bancar rămâne statul. Băncile sunt, la nivel colectiv, cel mai mare finanțator intern al Guvernului, iar plățile Ministerului Finanțelor pentru serviciul datoriei publice interne reprezintă injecții masive de capital direct în bănci. Acest surplus financiar ajunge apoi la firme și populație sub formă de credite.

Efectul asupra costurilor de finanțare e vizibil deja: în ultimele 15 luni, indicele ROBOR la 3 luni a scăzut cu 156 de puncte de bază, adică 1,56 puncte procentuale, ajungând la 5,84% în cea mai recentă cotație. Pentru companiile și persoanele fizice cu credite în lei, scăderea ROBOR se traduce direct în rate mai mici, dat fiind că acest indice stă la baza calculului dobânzilor variabile la majoritatea împrumuturilor bancare din România.

Traseul lichidității bancare a fost sinuos în ultimii doi ani. Cel mai ridicat surplus din ultimele 20 de luni a fost înregistrat în februarie, la 45 de miliarde de lei, nivel din care actualul excedent rămâne cu aproximativ 14 miliarde de lei mai jos. Scăderea de atunci a fost provocată de tensiunile de pe piețele financiare globale, generate de războiul dintre SUA și Iran. La polul opus, în iunie 2025 sistemul bancar a înregistrat un deficit de 4,5 miliarde de lei, primul de acest fel din ultimii peste trei ani, înainte ca lichiditatea să revină pe surplus începând cu iulie 2025.