De ce ajunge un gest banal, ștergerea unei aplicații de mesagerie, să coste o companie un milion de euro? Răspunsul ține de modul în care legea concurenței tratează obstrucționarea unei anchete oficiale, indiferent de intenția din spatele ei.
Consiliul Concurenței a anunțat, miercuri, că a sancționat Philips România SRL cu o amendă de 5.181.216,887 lei, aproximativ un milion de euro, potrivit unui comunicat citat de StartupCafe.ro. Motivul oficial al sancțiunii este „furnizarea de documente într-o formă incompletă” pe parcursul unei inspecții inopinate desfășurate la sediul companiei.
Ce s-a întâmplat, de fapt, la sediul Philips?
Potrivit autorității de concurență, totul a început după ce reprezentanții companiei au fost informați că inspectorii se pregătesc să efectueze un control. Un angajat al Philips România a dezinstalat aplicația WhatsApp de pe un dispozitiv mobil folosit în scop profesional, chiar înainte de finalizarea verificărilor.
„Concret, după ce a fost informat cu privire la desfășurarea inspecției autorității de concurență, un angajat al companiei a dezinstalat aplicația WhatsApp de pe un dispozitiv mobil utilizat în scop profesional”, a precizat Consiliul Concurenței, conform comunicatului.
Gestul, spune instituția, a avut consecințe concrete pentru anchetă: inspectorii nu au mai putut accesa conversații și fișiere care ar fi putut fi relevante pentru investigația în curs. Practic, ștergerea aplicației a echivalat cu blocarea unui canal întreg de informații, exact cel pe care autoritatea îl considera de interes pentru clarificarea posibilelor practici anticoncurențiale.
Inspecțiile care au dus la această sancțiune s-au desfășurat în perioada 28-30 iulie 2026, atât la sediul Philips România, cât și la sediile a alte 10 companii, distribuitori sau revânzători ai brandului. Firmele verificate activează pe piața echipamentelor medicale de ultrasonografie și pe piața dispozitivelor de monitorizare a pacienților, destinate spitalelor și clinicilor.
Ce riscă firmele care obstrucționează un control al Consiliului Concurenței?
Legea concurenței le dă inspectorilor dreptul să solicite orice informații legate de obiectul unei investigații, indiferent de suportul pe care sunt stocate: documente, e-mailuri sau aplicații de mesagerie de pe telefoanele de serviciu. Companiile care refuză să coopereze sau care obstrucționează, în orice fel, activitatea autorității în timpul unei inspecții inopinate riscă amenzi cuprinse între 0,5% și 1% din cifra de afaceri totală din anul financiar anterior sancțiunii.
Consiliul Concurenței a ținut să precizeze că efectuarea unei inspecții inopinate, autorizată în acest caz de Curtea de Apel București, nu înseamnă automat că firma vizată e vinovată de practici anticoncurențiale. Amenda de acum sancționează exclusiv fapta de obstrucționare a controlului, nu ancheta de fond privind eventualele practici anticoncurențiale pe piața echipamentelor medicale, care rămâne separată.
Pentru antreprenorii și managerii care se pot afla, la un moment dat, în situația unei inspecții surpriză din partea unei autorități, cazul Philips arată cât de riscant poate fi orice reflex de a „pune ordine” în telefoane sau documente după aflarea vizitei unui control. Legea nu face diferența între intenția de a proteja informații sensibile și cea de a le ascunde deliberat; consecința e aceeași, o amendă calculată direct din cifra de afaceri a companiei.
Cazul se adaugă unei liste tot mai lungi de sancțiuni pentru obstrucționarea inspecțiilor, un semnal pentru companiile mari, cu prezență multinațională, care operează în România pe piețe reglementate. Instrucțiunile interne privind gestionarea dispozitivelor mobile în timpul unui control devin, în acest context, o parte esențială a politicilor de conformitate, nu doar un detaliu tehnic de IT.
