România împrumută 4,5 miliarde de euro cu dobânzi de până la 6,75%, mai mari ca anul trecut

Guvernul a încasat luni 4,5 miliarde de euro din a doua emisiune de euroobligațiuni a României de pe piețele internaționale din acest an, potrivit unui comunicat al Ministerului Finanțelor, citat de Economedia. Operațiunea a fost structurată în trei tranșe, cu scadențe de 4, 8 și 12 ani, ultima fiind reprezentată de obligațiuni verzi.

Cea mai mare tranșă, de 2 miliarde de euro, are maturitatea de opt ani și scadența în 2034. Alte 1,25 miliarde de euro au fost atrase prin titluri cu scadența în 2030, iar 1,25 miliarde de euro prin obligațiuni verzi cu maturitate de 12 ani, scadente în 2038.

Randamentele la emisiune au fost de 5,256% pentru tranșa pe patru ani, 6,222% pentru cea pe opt ani și 6,783% pentru obligațiunile verzi pe 12 ani, conform datelor publicate de Sfin.ro. Cupoanele anuale au fost de 5,250%, 6,125% și, respectiv, 6,750%.

Costurile sunt mai ridicate decât la prima emisiune de euroobligațiuni a anului, derulată în februarie, când România a atras 4,7 miliarde de euro la randamente de 4,638% pentru tranșa pe șapte ani în euro și 5,750% pentru cea pe zece ani în dolari. Diferența reflectă atât majorarea generală a dobânzilor pe piețele internaționale, cât și percepția de risc asupra datoriei suverane românești, aflată la limita inferioară a categoriei recomandate investițiilor la toate cele trei mari agenții de rating — Fitch, Moody's și S&P.

Prin această a doua tranzacție, Ministerul Finanțelor se apropie de planul anual de împrumuturi prin euroobligațiuni, estimat la 10 miliarde de euro pentru 2026, potrivit Sfin.ro. Cumulat, cele două emisiuni din acest an au adus la bugetul de stat aproape 9,2 miliarde de euro.

Cerere dublă față de suma atrasă, dar mai mică decât la prima emisiune

În ciuda volatilității de pe piețe, oferta a atras un interes important din partea investitorilor. Ordinele totale au depășit inițial 9 miliarde de euro, de peste două ori suma vizată de Guvern, arată comunicatul Ministerului Finanțelor, preluat de Bursa.ro.

După fixarea marjelor și alocările finale, cererea s-a stabilizat la 7 miliarde de euro, o suprasubscriere de 1,6 ori valoarea emisiunii. Cifra e mult sub cererea de 15,5 miliarde de euro înregistrată la prima emisiune din 2026, de peste trei ori suma vizată atunci, conform Juridice.ro.

Principalii cumpărători ai obligațiunilor au fost administratorii de active, cu o pondere între 60% și 72% din fiecare tranșă, urmați de fonduri speculative și bănci, potrivit datelor publicate de News.ro. Investitorii au venit în principal din Europa de Vest, Marea Britanie și Irlanda. Aproximativ 49% din tranșa verde pe 12 ani a fost alocată unor investitori cu mandate specifice ESG, orientați spre responsabilitate socială.

Tranzacția a fost intermediată de BofA Securities Europe, Citigroup Global Markets Europe, Deutsche Bank, ING Bank, JP Morgan și Société Générale.

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat că emisiunea „s-a bucurat de un interes mare din partea investitorilor și a reconfirmat încrederea de care se bucură” România, în condițiile continuării programului de consolidare fiscală, potrivit comunicatului citat de Oficiale.ro. Suma atrasă, a precizat ministrul, va contribui alături de fondurile europene — CFM, PNRR și SAFE — și de împrumuturile de la instituții financiare internaționale la acoperirea necesarului de finanțare externă al României pentru acest an, precum și la consolidarea rezervelor în valută.

De ce costă mai mult datoria externă a României în acest an

Scumpirea finanțării survine într-un context în care toate cele trei mari agenții de rating mențin România la ultima treaptă din categoria recomandată investițiilor, cu perspectivă negativă. Fitch a reconfirmat la 31 iulie calificativul BBB-, Moody's a păstrat la 7 august ratingul Baa3, iar S&P a confirmat la 2 octombrie același nivel BBB-/A-3, potrivit Business24.ro.

O eventuală retrogradare cu o singură treaptă ar muta România în categoria speculativă, cunoscută drept „junk”, ceea ce ar obliga anumite fonduri de pensii și de investiții să își retragă plasamentele din țară, conform regulamentelor lor interne. Președintele Nicușor Dan a avertizat recent că, într-un asemenea scenariu, Guvernul ar trebui să se împrumute de la alți investitori, dar la dobânzi mai mari, iar dacă aceștia nu ar fi suficienți, România ar putea avea nevoie de ajutorul Fondului Monetar Internațional, așa cum s-a întâmplat în 2009, potrivit Economedia.

Deficitul bugetar rămâne principalul factor de risc urmărit de agențiile de rating. Fitch estimează că deficitul va coborî de la 9,3% din PIB în 2024 la 5,9% în 2026, rămânând totuși printre cele mai ridicate dintre statele cu rating BBB, potrivit Goldring.ro. Moody's a apreciat la rândul său că deficitul scade mai rapid decât anticipase, dar a atras atenția că instabilitatea politică poate amenâna consolidarea fiscală.

Diferența de cost dintre cele două emisiuni ale anului este vizibilă. Dacă în februarie Guvernul a obținut randamente apropiate de 6% pentru obligațiunile în dolari pe zece ani, în noiembrie tranșa cea mai scumpă, cea verde pe 12 ani, a depășit 6,7%. Marjele peste rata mid-swap au fost de 190, 285 și 335 de puncte de bază pentru cele trei tranșe, potrivit Sfin.ro, în scădere totuși față de nivelurile indicative inițiale, de 210, 310 și 360 de puncte de bază.

Împrumuturile externe se adaugă finanțării interne a statului. Cu o zi înainte de emisiunea de euroobligațiuni, Ministerul Finanțelor a atras 2,901 miliarde de lei de pe piața internă prin obligațiuni benchmark pe 36 de luni, la un randament mediu de 6,6% pe an, potrivit Informat.ro. Costul total al datoriei publice rămâne o temă sensibilă, în contextul în care România se împrumută anual cu aproximativ 150 de miliarde de lei, din care peste 60 de miliarde reprezintă doar dobânzi, potrivit declarațiilor recente ale președintelui Nicușor Dan.