Alegerile prezidențiale din Franța, programate pentru 2027, au devenit un motiv de îngrijorare pentru NATO. Aproape jumătate dintre alegătorii francezi susțin candidați cu poziții radicale față de alianță, potrivit unei analize preluate de Profit.ro de la POLITICO.

Marine Le Pen, liderul partidului de extremă dreapta Rassemblement National, vrea să retragă Parisul din comanda militară integrată a NATO. Jean-Luc Mélenchon, candidatul de extremă stânga al La France Insoumise, merge mai departe și susține ieșirea completă a Franței din alianță. Cei doi domină sondajele pentru turul întâi al scrutinului.

O eventuală retragere ar lovi direct România. Franța este singura putere nucleară din Uniunea Europeană și conduce Grupul de Luptă NATO de la Cincu, județul Brașov, înființat în mai 2022, imediat după începerea invaziei ruse în Ucraina. Batalionul francez este considerat vârful de lance al Forței cu Nivel de Reacție Foarte Ridicat a alianței pe teritoriul românesc.

Prezența militară franceză în România a crescut constant în ultimii ani. În toamna anului 2025, peste 3.000 de soldați francezi au participat la exercițiul „Dacian Fall”, alături de tancuri Leclerc, obuziere Caesar și elicoptere de atac, într-o demonstrație de forță descrisă drept cea mai amplă operațiune a Franței în Europa de Est. Efectivele franceze de la Cincu ar putea ajunge la 4.000 de militari până în 2028, când unitatea urmează să treacă la nivel de divizie.

De ce contează comanda integrată a NATO pentru România

Retragerea Franței din comanda unificată a NATO ar limita accesul aliaților la echipamente militare esențiale și ar slăbi coordonarea dintre cele 32 de state membre, arată analiza citată de Profit.ro. Jamie Shea, fost purtător de cuvânt al NATO, în prezent cercetător la grupul de reflecție Friends of Europe, a avertizat asupra riscului.

„Având în vedere prezența redusă a SUA, ceea ce nu ne dorim este ca o țară europeană importantă să se distanțeze de alianță”, a declarat Jamie Shea.

Momentul este considerat nefavorabil. Administrația Trump a redus deja forțele americane din Europa, ceea ce a determinat aliații europeni să își consolideze apărarea în ritm accelerat. Avertismentele privind un posibil atac rusesc asupra alianței în acest deceniu au intensificat presiunea pe statele din flancul estic, inclusiv România, să investească mai mult în propria apărare.

Relația militară dintre Paris și București nu este lipsită de tensiuni. Ministrul român al Apărării, Ionuț Moșteanu, a recunoscut recent că Franța a refuzat să trimită trupe suplimentare la Cincu, cerând României să demonstreze mai întâi consecvență în îndeplinirea angajamentelor față de infrastructura militară și logistica necesară găzduirii trupelor aliate.

Franța, singura putere nucleară a UE, în fața unui scrutin decisiv pentru NATO

Franța a mai trecut printr-un episod similar. În 1966, țara și-a retras toate forțele armate din comanda integrată a NATO și a cerut trupelor străine să părăsească teritoriul național. Revenirea în structura de comandă a avut loc abia în 2009, sub președinția lui Nicolas Sarkozy.

Un nou scenariu de ruptură ar readuce în discuție acest precedent istoric, într-un moment în care Rusia continuă războiul din Ucraina și presează flancul estic al alianței. Alegerile prezidențiale franceze urmează să se desfășoare în aprilie 2027, președintele în exercițiu, Emmanuel Macron, nefiind eligibil pentru un al treilea mandat consecutiv.

Pentru România, miza depășește simbolul cooperării militare. Franța rămâne țara-cadru a grupului de luptă de la Cincu și principalul partener occidental cu prezență permanentă pe teritoriul românesc, într-un context în care Statele Unite își reduc treptat angajamentul militar direct în regiune.