Cursa mondială pentru dezvoltarea energiei din fuziune nucleară se accelerează, iar sectorul a devenit destinația unor investiții de miliarde de dolari, potrivit unui articol al Ziarului Financiar, preluat după publicația franceză Les Echos. Cercetătorii studiază fuziunea ca sursă potențială de energie încă din anii '50, inspirându-se din mecanismul care alimentează stelele.
În interiorul stelelor, gravitația uriașă și căldura extremă forțează atomii mici să se combine în unii mai mari, eliberând energie în proces. Reproducerea acestui fenomen pe Pământ, într-un mod controlat și rentabil economic, a rămas timp de decenii un obiectiv mai degrabă teoretic decât practic.
Situația s-a schimbat la finalul anului 2022, când cercetătorii de la Laboratorul Național Lawrence Livermore, din apropierea orașului San Francisco, au folosit cel mai mare laser din lume pentru a declanșa o reacție de fuziune. Aceasta a eliberat mai multă energie decât energia investită pentru a o produce, un prag numit „câștig net de energie”, urmărit de fizicieni de zeci de ani.
De ce a crescut interesul investitorilor pentru fuziunea nucleară
Testul din 2022 a stârnit entuziasm la nivel global și a alimentat convingerea că fuziunea nucleară ar putea deveni o sursă viabilă de energie, la un cost accesibil, potrivit sursei citate. Investițiile private și publice în domeniu sunt în creștere constantă de atunci, deși rentabilitatea viitoarelor reactoare rămâne un motiv de îngrijorare pentru specialiști.
Investitorii privați pariază acum miliarde de dolari pe start-up-urile din acest sector emergent. Până în 2026, fondurile private investiseră deja 4 miliarde de dolari, dintr-un total de 14 miliarde de dolari plasate în industrie de la începuturile ei, conform datelor Asociației Industriei de Fuziune (FIA), citate de ZF.
Datele publicate de Bloomberg confirmă această tendință de accelerare. Investițiile globale în companiile de fuziune nucleară au urcat cu 69% într-un an, ajungând la un nivel record de 4,5 miliarde de dolari. Patru companii au concentrat mai mult de jumătate din aceste fonduri: Commonwealth Fusion Systems, Inertia Enterprises, Helion Energy și Proxima Fusion.
Printre cele mai vizibile tranzacții din acest an se numără finanțarea de 465 de milioane de dolari atrasă de startup-ul american Helion, care a ajuns astfel la o evaluare de 15,5 miliarde de dolari, aproape triplă față de începutul anului 2025. Runda a fost condusă de Thrive Capital, iar compania a strâns până acum 1,5 miliarde de dolari în total.
Marile puteri energetice și competiția globală pentru reactorul de fuziune
Nu doar fondurile de investiții pariază pe această tehnologie. Companii petroliere precum Equinor, Chevron, Shell și Cenovus sunt implicate de ani de zile în finanțarea proiectelor de fuziune, chiar înainte ca vreunul dintre ele să fi produs electricitate comercială.
Gigantul energetic italian Eni intenționează să construiască o centrală electrică comercială bazată pe fuziune în Europa până la începutul anilor 2040, bazându-se pe investiția făcută în Commonwealth Fusion Systems. Compania italiană a semnat deja un acord de peste un miliard de dolari pentru a cumpăra energie electrică de la prima centrală comercială a startup-ului american.
La nivel guvernamental, competiția pentru fuziune reunește marile puteri mondiale în jurul proiectului ITER, cel mai mare prototip de reactor de fuziune nucleară din lume. Colaborarea internațională include Uniunea Europeană, China, Statele Unite, India, Japonia, Coreea de Sud și Rusia, potrivit articolului citat.
Uniunea Europeană a anunțat recent investiții de 222 de milioane de euro pentru perioada 2026-2027, destinate dezvoltării energiei de fuziune, în cadrul programului Euratom. Comisia Europeană urmează să adopte prima sa strategie dedicată sectorului până la sfârșitul acestui an, în încercarea de a nu rămâne în urma Statelor Unite și a Chinei în această cursă tehnologică.
China și-a intensificat de asemenea eforturile, cu o investiție anuală de circa 2,2 miliarde de dolari în 2026 și un fond public cumulat de peste 6,5 miliarde de dolari alocat din 2023 încoace. Reactorul experimental EAST a stabilit în ianuarie un nou record mondial, menținând plasma la 120 de milioane de grade Celsius timp de aproape 18 minute.
