ING: România va crește cu 2,2% în 2027, dar Europa riscă o nouă criză a datoriilor

Economia României ar putea crește cu 2,2% în 2027, după o contracție de 0,5% estimată pentru acest an, potrivit raportului „ING Global Outlook 2027”, citat de Ziarul Financiar. Previziunea plasează țara într-un ritm apropiat de Cehia, cu o creștere estimată de 2,1%, și de Bulgaria, cu 2,3%, dar sub Ungaria, cu 2,7%, și Polonia, cu 2,9%.

Raportul a fost prezentat de Carsten Brzeski, global head of macro la ING, într-o videoconferință dedicată perspectivelor economice pentru anul viitor. Potrivit analistului, economia europeană rezistă șocurilor recente, dar nu are forța necesară pentru o accelerare reală a creșterii. Zona euro ar urma să avanseze cu doar 1,2% în 2027, în timp ce economia Statelor Unite ar crește cu 2,3%, iar cea a Chinei cu 4,5%.

Inflația din tarife ajunge la consumatori abia în 2027

Un element central al analizei ING privește efectul întârziat al majorărilor recente de tarife comerciale asupra prețurilor de consum. Potrivit lui Brzeski, creșterile bruște de tarife observate în ultimele săptămâni nu s-au transferat încă integral la cumpărători. Acest transfer va avea loc abia la începutul lui 2027, moment în care majoritatea consumatorilor europeni primesc noile contracte de energie, cu prețuri actualizate pentru noul an.

Această întârziere explică de ce inflația ar putea urca din nou în primul trimestru din 2027, înainte de a relua traiectoria descendentă. Pentru România, ING estimează o rată anuală medie a inflației de 6% în primul trimestru din 2027, în scădere ulterior la 5% în al doilea trimestru, 4% în al treilea și 3,6% în ultimul. Media anuală ar coborî la 4,7%, de la 8,5% estimat pentru 2026, dar rămâne peste nivelurile anticipate pentru vecinii din regiune: 3,2% în Cehia, câte 3,3% în Bulgaria și Polonia, respectiv 3,4% în Ungaria.

Reducerea dobânzilor în România și Ungaria rămâne condiționată, potrivit ING, de evoluția situației geopolitice și de atenuarea șocului energetic, suficientă încât să scadă presiunea asupra monedelor naționale și asupra așteptărilor inflaționiste. Pentru 2028, banca proiectează o inflație medie de 3,5% în România și o creștere economică de 2,4%.

Criza accesibilității locuințelor, risc pentru datoria publică europeană

Dincolo de cifrele macroeconomice, Brzeski a atras atenția asupra unei schimbări mai profunde în preocupările populației tinere din Europa. Dacă până recent schimbările climatice ocupau primul loc în ierarhia priorităților tinerilor, acum atenția lor s-a mutat spre situația economică imediată: costul vieții și prețul locuințelor.

„Această criză a costului vieții, problemele legate de accesibilitatea locuințelor sunt în mod clar un motiv care ar putea declanșa o criză a datoriilor”, a declarat Carsten Brzeski, global head of macro la ING.

Analistul a precizat mecanismul prin care acest risc s-ar putea materializa. Nu este vorba, spune el, despre o contagiune directă pe piețele de obligațiuni, ci despre o schimbare de atitudine a guvernelor europene. Confruntate cu tensiuni între generații, mai multe țări ar putea renunța la finanțele publice solide și ar încerca să rezolve conflictul prin acumulare de datorie — fie prin granturi suplimentare, fie prin transferuri sociale mai mari, fie prin investiții publice finanțate pe credit.

Contextul european actual oferă deja exemple ale acestei tensiuni. Piața europeană este influențată de problemele fiscale și politice din Franța, de încheierea Mecanismului de Redresare și Reziliență care a finanțat investiții în mai multe state membre, și de creșterea prețurilor la energie. Toate acestea se adaugă conflictului intergenerațional pe care ING îl identifică drept un risc structural pentru stabilitatea fiscală a blocului comunitar.

Pentru România, riscurile fiscale rămân legate direct de traiectoria deficitului bugetar. Guvernul vizează o reducere a deficitului cash la aproximativ 5% din PIB în 2027, față de o țintă de 6,2% din PIB pentru acest an, potrivit declarațiilor ministrului Finanțelor, Alexandru Nazare. Consiliul Fiscal estimează însă o cifră ceva mai prudentă, în jurul a 5,5% din PIB, avertizând că și cheltuielile cu salariile și pensiile nu ar trebui să crească mai rapid decât PIB-ul nominal anul viitor.

Un eventual acord politic privind cadrul fiscal pentru următorii doi ani ar putea susține îmbunătățirea perspectivei de rating a României, ceea ce ar reduce costurile de finanțare ale statului pe piețele externe. Lipsa acestui acord, combinată cu incertitudinea politică internă, alimentează însă îngrijorările legate de o posibilă retrogradare și de pierderea statutului investment grade, conform analizelor citate anterior de economiștii ING Bank România.

Raportul „ING Global Outlook 2027” plasează astfel România într-un tablou mai larg al Europei Centrale și de Est, unde reziliența economică pare să țină mai degrabă de cererea internă și de piețele forței de muncă decât de o relansare puternică a investițiilor. Pentru antreprenorii și companiile românești, semnalul principal rămâne acela al unei reveniri graduale, nu al unui boom economic, cu o inflație care va rămâne vizibil peste media regională chiar și în anul în care creșterea PIB-ului reintră pe teritoriu pozitiv.