Nicușor Dan: nu am pus condiția scăderii TVA guvernului Niculescu, doar să nu fie cu AUR

Președintele Nicușor Dan a explicat, marți seară, într-o conferință de presă susținută la Palatul Cotroceni, că nu a condiționat formarea guvernului condus de Luca Niculescu de o scădere a TVA de la 1 ianuarie 2027. Singura condiție pe care a impus-o, a spus șeful statului, a fost ca formațiunea AUR să nu facă parte din noul executiv, potrivit digi24.ro.

Întrebarea vine într-un moment sensibil pentru fiscalitatea românească. Programul de guvernare al cabinetului Niculescu, depus la Parlament, promite menținerea cotei standard de TVA la 21% de la 1 ianuarie 2027, fără o nouă majorare, potrivit informațiilor publicate anterior de mai multe redacții economice. În paralel, același document prevede eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri (IMCA) începând cu aceeași dată, măsură pe care premierul Luca Niculescu a confirmat-o public în repetate rânduri.

Nicușor Dan a ținut să sublinieze diferența față de episodul anterior, legat de guvernul Ilie Bolojan. „Legat de guvernul de dinainte, de guvernul Bolojan, vă aduc aminte că am stat vreo 2-3 săptămâni înainte de nominalizare, până când am obţinut angajamentul că TVA-ul nu va creşte”, a declarat președintele, citat de digi24.ro. „După nominalizare, el a crescut”, a adăugat șeful statului, referindu-se la majorarea TVA de la 19% la 21%, respectiv de la 9% la 11%, aplicată sub guvernarea Bolojan.

De această dată, președintele a renunțat la acest tip de negociere, explicând că presiunea din timpul crizei politice nu i-a permis să mai pună condiții suplimentare. „Nu am pus această condiție guvernului Niculescu, relativă la TVA. Am pus o singură condiție: nu cu AUR”, a spus Nicușor Dan, potrivit Economedia. El a adăugat că, în momentul formării guvernului, prioritatea absolută a fost ieșirea din criza politică și menținerea stabilității instituționale, nu negocierea unor cote de impozitare.

De ce contează promisiunea privind TVA pentru mediul de afaceri

Discuția despre TVA nu e doar un exercițiu de retorică prezidențială. Pentru companii, o eventuală creștere suplimentară a taxei pe valoarea adăugată ar lovi direct în prețurile finale și în marjele deja subțiate de inflație. România intră în 2027 cu un deficit bugetar pe care autoritățile europene îl urmăresc atent. Planul Ministerului Finanțelor prevede reducerea deficitului la 5,1% din PIB anul viitor, de la o țintă de 6,2% pentru 2026, iar programul de guvernare al cabinetului Niculescu vorbește despre o traiectorie spre 5,2% din PIB.

Pentru atingerea acestor ținte, Guvernul a ales să mențină cota de TVA neschimbată, în loc să o majoreze din nou, mizând în schimb pe eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri ca gest către companii. Premierul Luca Niculescu a explicat public rațiunea acestei decizii. „De la 1 ianuarie dispare impozitul minim pe cifra de afaceri, care a fost atât de criticat şi care a dus la atâtea închideri de companii”, a declarat premierul, într-o intervenție citată de mai multe publicații economice.

Totuși, președintele nu a oferit nicio garanție fermă că taxele nu vor mai crește în 2027. Potrivit relatărilor din conferința de presă, Nicușor Dan a lăsat deschisă discuția despre posibile majorări ale accizelor la tutun sau ale taxării jocurilor de noroc, fără să precizeze cote sau termene concrete. Această ambiguitate contrastează cu precizia cu care a descris episodul anterior, al negocierilor cu Ilie Bolojan.

Scăderea TVA de la 1 ianuarie 2027 rămâne o decizie a Guvernului, nu a Președinției

Mesajul central transmis marți de șeful statului este că deciziile fiscale pentru anul viitor aparțin exclusiv Guvernului, nu Președinției. Nicușor Dan a insistat asupra limitelor constituționale ale funcției sale, amintind că, potrivit Constituției, nu conduce niciun guvern, ci doar nominalizează un prim-ministru. „Eu nu am niciun guvern. Eu, conform Constituţiei, am nominalizat un prim-ministru, de fapt cinci. Doi au trecut, trei n-au trecut”, a spus președintele, potrivit relatării publicate de PS News.

Această distincție are consecințe practice pentru mediul de afaceri, care urmărește cu atenție calendarul bugetar al executivului Niculescu. Programul de guvernare depus la Parlament prevede o rectificare bugetară în termen de 30 de zile de la învestire, precum și adoptarea bugetului pentru 2027 până la finalul acestui an, cu respectarea țintelor de deficit convenite cu Comisia Europeană. Datele Ministerului Finanțelor arată că, după primele nouă luni din 2026, deficitul bugetar cash a ajuns la 78,3 miliarde de lei, echivalentul a 3,81% din PIB, în condițiile în care Guvernul a menținut ținta anuală la 130,3 miliarde de lei, respectiv 6,2% din PIB.

Ritmul în care se derulează aceste decizii explică și de ce președintele a evitat să transforme TVA într-o condiție politică rigidă. O creștere suplimentară a taxei, impusă ca urmare a unei presiuni prezidențiale, ar fi complicat și mai mult negocierile din interiorul coaliției care susține guvernul Niculescu, deja fragilă după criza politică prelungită din toamnă. Totodată, menținerea cotei de TVA la nivelul actual rămâne, potrivit programului de guvernare, un angajament politic asumat public, chiar dacă nu a fost impus formal de șeful statului.

Pentru companiile românești, miza practică e dublă: pe de o parte, stabilitatea cotei de TVA la 21% le oferă predictibilitate pentru planificarea prețurilor din 2027; pe de altă parte, eliminarea anunțată a impozitului minim pe cifra de afaceri ar putea reduce presiunea fiscală resimțită de firmele cu marje mici, mai ales în sectoarele afectate de scăderea cererii interne. Rămâne de văzut dacă aceste promisiuni vor rezista presiunilor bugetare din 2027, într-un context în care agențiile de rating urmăresc îndeaproape traiectoria deficitului românesc.