De ce a trecut piața bancară din România pe deficit de lichiditate de 1,7 miliarde de lei în octombrie

De ce au urcat dobânzile interbancare din România la peste 6% în ultima lună, după mai bine de un an de bani ieftini între bănci? Răspunsul ține de felul în care Banca Națională a intervenit pe piața valutară, pentru a tempera deprecierea leului în contextul tensiunilor politice interne.

Sistemul bancar românesc a revenit în luna octombrie pe deficit de lichiditate, după mai mult de un an de excedent, potrivit unei analize publicate de Ziarul Financiar. Deficitul mediu zilnic a ajuns la peste 1,7 miliarde de lei, calculează ZF pe baza datelor Băncii Naționale. Cu o lună înainte, în septembrie, lichiditatea interbancară ajunsese deja la minimul ultimului an, iar semnalele de tensiune apăruseră încă de atunci.

Schimbarea e una de direcție completă. Excedentul mediu zilnic din piața interbancară era de 30,7 miliarde de lei în august și de 20,8 miliarde de lei în septembrie, potrivit datelor BNR citate de ziare.com. În octombrie, excedentul s-a transformat într-un deficit net de 1,7 miliarde de lei, cea mai mare schimbare de regim din ultimul an. Până atunci, excedentul de lichiditate urcase până la un vârf de 45 de miliarde de lei, în februarie.

Ce rol a jucat BNR în finanțarea băncilor comerciale?

Deficitul de lichiditate a obligat Banca Națională să redevină creditor net în raport cu băncile comerciale, jucându-și rolul clasic de împrumutător de ultimă instanță, arată ZF. Băncile care au avut probleme cu lichiditatea au împrumutat de la BNR, prin operațiuni repo bilaterale, aproape 6,7 miliarde de lei, medie zilnică, în luna octombrie.

În paralel, sumele depuse de alte bănci la facilitatea de depozit a BNR, folosită de instituțiile cu lichidități în exces, au scăzut abrupt. De la peste 20 de miliarde de lei, medie zilnică, în lunile anterioare, la doar circa 5 miliarde de lei în octombrie, potrivit datelor citate atât de ZF, cât și de Business24. Diferențele dintre bănci sunt mari: unele instituții au rămas cu bani în exces, în timp ce altele au avut nevoie urgentă de finanțare de la banca centrală.

Operațiunile repo bilaterale funcționează ca un credit pe termen scurt, garantat cu titluri de stat, acordat la dobânda de politică monetară. Pentru fondurile plasate la BNR prin facilitatea de depozit, băncile primesc în schimb o dobândă de 5,5% pe an, conform Business24. A fost prima perioadă din mai-iunie 2025 încoace în care banca centrală a furnizat din nou lichiditate la un nivel considerabil.

Restrângerea disponibilului de lei din piața interbancară s-a văzut imediat și în costul la care băncile se împrumută una de la alta. Media dobânzii ROBOR la trei luni a urcat la 6,09% în octombrie, de la 5,87% în septembrie și 5,84% în august, potrivit datelor compilate de Business24 pe baza statisticilor BNR. Potrivit unei analize BCR semnate de economistul-șef Ciprian Dascălu, citată de Profit.ro, restrângerea excedentului de lichiditate s-a produs „inclusiv pe fondul intervențiilor valutare ale BNR pentru susținerea leului”.

Cum s-au mișcat cursul valutar și dobânzile interbancare în această toamnă

Presiunea pe piața valutară a venit în paralel cu criza politică internă prelungită din această toamnă. Moneda europeană a atins un nou maxim istoric pe 6 octombrie, când BNR a anunțat un curs de referință de 5,3527 lei pentru un euro, potrivit Mediafax. Nivelul a depășit atunci recordul anterior, de 5,3447 lei, stabilit cu doar câteva zile mai devreme.

Cursul mediu BNR pentru întreaga lună octombrie a fost de 5,3385 lei pentru un euro, arată datele de pe curs-valutar-bnr.ro. La începutul anului, euro pornise de la 5,09 lei. Deprecierea leului din 2026 este, deci, de peste 4,5% de la an la an, în condițiile în care cursul mediu anual pentru 2025 fusese de 5,0431 lei pentru un euro.

La data de 11 noiembrie, euro se tranzacționa în continuare aproape de maximul istoric, la 5,3443 lei, conform cursurilor oficiale publicate de BNR și preluate de Bursa.ro. Potrivit analiștilor BCR citați de ziare.com, intervențiile valutare ale băncii centrale pentru limitarea deprecierii leului au retras lichiditate în lei din piață, pentru că atunci când BNR vinde valută ca să susțină moneda națională, absoarbe automat lei din sistemul bancar.

Mecanismul funcționează și invers: achiziția de valută de către bancă centrală injectează lei în sistem și relaxează lichiditatea. Tocmai acest du-te-vino valutar explică de ce piața interbancară a trecut, în doar câteva luni, de la un excedent record de 45 de miliarde de lei la un deficit de 1,7 miliarde de lei.

Rezervele valutare ale BNR au scăzut și ele simțitor în acest interval. Reducerea cumulată a fost de aproximativ 6,3 miliarde de euro în două luni, deși datele publice nu permit stabilirea exactă a sumei folosite pentru apărarea cursului, potrivit ziare.com. O parte a reducerii reflectă plăți ale datoriei publice în valută ajunse la scadență, nu doar intervenții pe curs.

Banca centrală a decis, în ședința din 8 octombrie, menținerea dobânzii de politică monetară la 6,50% pe an, nivel neschimbat din august 2024. Potrivit comunicatului BNR citat de Capital.ro, decizia a venit în condițiile unor „incertitudini foarte ridicate”, cu riscul unei noi accelerări a inflației până la finalul anului. Deciziile de politică monetară rămân legate de angajamentele asumate prin Planul bugetar-structural convenit cu Comisia Europeană și de procedura de deficit excesiv în care se află România.

Pentru populație, efectul practic se simte mai ales la creditele cu dobândă variabilă legate de ROBOR, contractate înainte de mai 2019. Pentru creditele mai noi, indicele de referință este IRCC, calculat trimestrial pe baza tranzacțiilor interbancare efective, și care reacționează mai lent la aceste șocuri de lichiditate.