China obligă multinaționalele să aleagă între legea americană și cea chineză

China a construit, în ultimele luni, un cadru legal care întoarce împotriva companiilor occidentale propriile lor politici de conformare cu sancțiunile. Potrivit unei analize publicate de Foreign Policy și preluate de HotNews, guvernul chinez pedepsește acum multinaționalele care întrerup tranzacții cu parteneri chinezi pentru a respecta sancțiunile impuse de SUA sau de Uniunea Europeană.

Mecanismul se bazează pe două decrete adoptate de Consiliul de Stat chinez în aprilie 2026. Primul, Decretul 834, privind securitatea lanțurilor industriale și de aprovizionare, permite autorităților să sancționeze firmele ale căror decizii de conformare „întrerup tranzacții normale” cu companii chineze. Al doilea, Decretul 835, vizează contracararea „jurisdicției extrateritoriale improprii” a statelor străine și introduce o listă a entităților răuvoitoare, alături de reguli care extind răspunderea către filialele controlate de firma vizată.

Analiza Mariei Shagina, cercetătoare la Institutul Internațional pentru Studii Strategice, publicată de Foreign Policy, arată că multinaționalele se află acum „prinse între cerințe suverane concurente”: guvernele occidentale le cer să respecte sancțiunile și controlul exporturilor, în timp ce China amenință cu penalizări sau litigii pentru orice gest interpretat ca supunere la restricții străine considerate nejustificate.

Cele două decrete nu sunt izolate. Ele se adaugă unui set de instrumente construit de Beijing din 2020 încoace: legea controlului exporturilor, lista entităților nesigure, legea anti-sancțiuni străine din 2021 și regulile de blocare adoptate în același an. Foreign Policy notează că, luate împreună, aceste măsuri arată o schimbare de fond în abordarea chineză, de la o poziție defensivă la una care replică, în oglindă, extrateritorialitatea occidentală pe care Beijingul o critică.

Băncile globale, primele testate de noua lege chineză

Riscul nu mai este teoretic. Potrivit sursei citate de HotNews, două cazuri recente care implică bănci internaționale de talie globală arată deja cum funcționează practic mecanismul de constrângere judiciară din China. Într-unul dintre litigii, suma disputată este de 40,5 milioane de dolari, o valoare modestă în termeni absoluți, dar cu un precedent care poate deveni relevant pentru orice companie care reduce expunerea la riscul de sancțiuni prin retragerea din relații comerciale cu parteneri chinezi.

Firma de avocatură Paul Hastings a avertizat, potrivit relatării Al Jazeera preluate în context internațional, că modificările „complică eforturile firmelor de a respecta sancțiunile occidentale și de a evalua riscurile din lanțul de aprovizionare”. Sectoarele cele mai expuse sunt tehnologia, apărarea, serviciile financiare, logistica și cele profesionale — domenii aflate la intersecția valorii strategice cu complicațiile juridice internaționale.

Capcana de reglementare pune presiune pe deciziile de conformare

Practic, o multinațională care oprește livrările către un partener chinez sancționat de Washington riscă amenzi sau includerea pe lista entităților nesigure a Chinei. În același timp, dacă nu oprește livrările, riscă sancțiuni în Statele Unite sau în Uniunea Europeană pentru încălcarea regimului de export control. Consultanții juridici citați de publicațiile de specialitate recomandă companiilor să evite „supra-conformarea” cu legile occidentale, adică aplicarea unor politici interne mai stricte decât este strict necesar pentru filialele din China.

Potrivit unei analize independente citate în presa de specialitate, până la data de 7 august 2026, un total de 81 de entități au fost incluse, la un moment dat, pe lista entităților nesigure a Chinei, iar 89 de entități și 78 de persoane fizice s-au regăsit pe lista de contramăsuri administrată de autoritățile chineze. Cifrele arată o extindere constantă a instrumentelor de retorsiune folosite de Beijing în ultimii ani.

Pentru companiile occidentale cu operațiuni în China, miza practică s-a schimbat. Întrebarea centrală nu mai este dacă firma este expusă riscului de sancțiuni impuse de SUA sau UE, ci dacă orice răspuns dat acestui risc generează, la rândul lui, răspundere juridică pe teritoriul chinez. Este concluzia analizei semnate de Maria Shagina și citată de HotNews, care descrie o „nouă realitate de conformare” pentru firmele multinaționale prinse între cele două jurisdicții.

Consecința pe termen mediu, spun analiștii citați în presa juridică internațională, este o presiune suplimentară asupra deciziilor de restructurare a lanțurilor de aprovizionare. Firmele care se retrag din China pentru motive geopolitice sau de reglementare intră, ele însele, sub incidența Decretului 834, care le poate considera vinovate de amenințarea securității lanțului de aprovizionare chinez.