Datoria SUA depășește pentru prima dată 40.000 de miliarde de dolari, cu efecte directe asupra costurilor de creditare pentru firme

Datoria guvernului Statelor Unite a trecut, pentru prima dată în istorie, pragul de 40.000 de miliarde de dolari, potrivit datelor publicate miercuri de Departamentul Trezoreriei american. Cifra oficială a ajuns la 40,047 de trilioane de dolari, transmite ZF.ro, care remarcă faptul că majorarea vine în ciuda promisiunilor președintelui Donald Trump de a aduce finanțele publice sub control.

Pragul de 30.000 de miliarde de dolari fusese depășit cu doar patru ani și jumătate în urmă, arată datele Trezoreriei citate de presa americană. Deficitul bugetar pentru luna iulie a ajuns la 432,3 miliarde de dolari, cel mai ridicat nivel lunar din martie 2021. Pentru primele zece luni ale anului fiscal 2026, deficitul cumulat s-a apropiat de 1,8 trilioane de dolari, mai mare decât în perioada similară din anul anterior.

O parte din accelerarea acumulării de datorie se explică prin pierderea de venituri provenite din taxele vamale invalidate de instanțele americane, care au obligat Trezoreria să restituie sume importante către importatori. La această presiune s-au adăugat cheltuielile în creștere pentru sănătate și securitate socială, dar și dobânzile tot mai mari plătite pentru datoria deja existentă, potrivit Economica.net, care citează AFP și Agerpres.

Randamentele mai mari scumpesc împrumuturile pentru companii

Creșterea rapidă a datoriei publice se transmite direct în costul de finanțare al firmelor, prin randamentele obligațiunilor de trezorerie, care servesc drept reper pentru dobânzile la creditele corporative. Randamentele titlurilor americane pe termen lung au urcat recent la cele mai ridicate niveluri din ultimele aproape două decenii, pe fondul emisiunilor masive de datorie guvernamentală.

„Mediul general de piață obligă Trezoreria să plătească mai mult pentru împrumuturi. Este o problemă mai mare pe termen lung dacă vom avea deficite bugetare de 5% până la 6% din PIB”, a declarat Zachary Griffiths, director de strategie macro și instrumente cu venit fix la CreditSights, citat de Bursa.ro, care preia o analiză Reuters.

Analistul a explicat că „o parte din această evoluție reprezintă o primă de risc fiscal și de inflație”, ceea ce înseamnă că investitorii cer o compensație suplimentară pentru a cumpăra obligațiuni americane. Pentru companiile care se împrumută pentru investiții, extindere sau refinanțare, această presiune se traduce în costuri mai mari de capital, indiferent dacă operează în SUA sau pe alte piețe conectate la dolar.

Secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, a anunțat că dublează volumul de răscumpărare a obligațiunilor cu scadența între 10 și 30 de ani, la cel puțin 4 miliarde de dolari per operațiune, o măsură menită să tempereze randamentele lungi. Rămâne de văzut dacă intervenția va reuși să reducă presiunea asupra costurilor de finanțare resimțite deja de companii.

Cheltuielile cu dobânzile depășesc bugetul apărării

Costul serviciului datoriei publice americane a ajuns o povară comparabilă cu bugetele mai multor ministere combinate. Plățile nete de dobânzi pentru anul fiscal curent au atins aproximativ 857 de miliarde de dolari, echivalentul a circa 23,8 miliarde de dolari pe săptămână, potrivit unui raport al Biroului bugetar al Congresului citat de presa internațională.

Datoria per american se ridică acum la aproximativ 116.000 de dolari, potrivit unui calcul al organizației Committee for a Responsible Federal Budget, citat de agenții americane de presă. Președinta organizației, Maya MacGuineas, a atras atenția că „este uluitor cât de previzibil poate deveni declinul fiscal al unei mari puteri globale”.

Un raport recent al think-tank-ului Conference Board avertizează că datoria publică ar putea urca între 154% și 180% din produsul intern brut până în 2036, cu efecte asupra costurilor de finanțare pentru companii mici și pentru creditele ipotecare. Fondul de asigurări sociale este estimat să se epuizeze în 2032, iar rezervele Medicare, un an mai târziu, ceea ce ar adăuga presiune suplimentară pe bugetul federal și, indirect, pe costul creditării private.

Pentru firmele românești și europene care depind de finanțare în dolari sau de importuri decontate în această monedă, evoluția are relevanță directă: costurile mai mari de creditare pe piața americană se propagă prin canalele financiare internaționale, influențând dobânzile globale la obligațiuni corporative și, în cele din urmă, marja de profit a companiilor expuse la fluctuațiile pieței de capital.