Inflația din zona euro sare la 3,3% în august, BCE ar putea majora din nou dobânzile pe 10 septembrie

Rata anuală a inflației în zona euro a accelerat la 3,3% în august, de la 2,9% în iulie, potrivit estimării preliminare publicate de Eurostat. Este cel mai ridicat nivel din ultimii trei ani, scrie zf.ro. Creșterea prețurilor a fost determinată aproape în întregime de energie, ale cărei costuri au avansat cu 14,3% față de anul trecut. Nivelul actual depășește cu mult ținta de 2% pe termen mediu a Băncii Centrale Europene (BCE), fixată ca prag al stabilității prețurilor.

Piețele financiare estimează acum o probabilitate de aproape 99% ca BCE să majoreze rata dobânzii cu 0,25 puncte procentuale la reuniunea Consiliului guvernatorilor din 10 septembrie. Dacă decizia se confirmă, rata dobânzii la facilitatea de depozit ar ajunge la 2,50%, de la nivelul actual de 2,25%. Ar fi a doua majorare a acestui an, după cea din 11 iunie, care a marcat prima creștere a costului banilor din 2023.

Contextul din spatele acestei presiuni inflaționiste rămâne conflictul din Orientul Mijlociu, care a perturbat traficul maritim prin Strâmtoarea Ormuz și a împins în sus prețurile petrolului și gazelor naturale. Economiștii BCE, Kristina Barauskaitė Griškevičienė și Claus Brand, au explicat într-o analiză că acest episod inflaționist diferă de cel din 2021-2022, când cererea era principalul motor al scumpirilor.

De ce inflația din zona euro depășește ținta BCE

Diferența dintre inflația generală și cea de bază arată cât de mult contează șocul energetic actual pentru revenirea creșterilor de prețuri. Prețurile energiei au crescut cu 2,9% doar în luna august, în timp ce inflația serviciilor a încetinit ușor, la 3%, de la 3,3% în iulie. Prețurile bunurilor industriale non-energetice au avansat cu 1,2%, iar alimentele, alcoolul și tutunul s-au scumpit tot cu 1,2%.

Situația diferă semnificativ de la o economie a zonei euro la alta. Spania a înregistrat cea mai mare inflație estimată în august, de 4,5%, urmată de Italia, cu 3,2%. Germania a raportat 2,9%, iar Franța, cea mai mică rată dintre economiile mari, de 2,7%. Zona euro numără, de la începutul acestui an, 21 de state, după aderarea Bulgariei la moneda unică pe 1 ianuarie 2026.

Olli Rehn, guvernatorul Băncii Finlandei și membru al Consiliului guvernatorilor BCE, a avertizat înainte de publicarea datelor Eurostat că banca centrală trebuie să rămână atentă la presiunile venite din conflictul din Orientul Mijlociu. „Nu ne putem permite o criză a accesibilității în Europa”, a declarat Rehn, citat de Financial Times.

Ce înseamnă majorarea dobânzilor pentru credite

O nouă majorare a dobânzii de referință ar duce, în mod direct, la costuri mai mari pentru creditele noi și pentru cele cu dobândă variabilă în zona euro. Rata dobânzii la operațiunile principale de refinanțare, relevantă pentru finanțarea băncilor comerciale, s-ar ajusta proporțional cu cea de la facilitatea de depozit. Pentru consumatori și companii din statele care folosesc moneda euro, aceasta se traduce în credite ipotecare și de consum mai scumpe.

BCE a menținut dobânzile neschimbate în iulie, după prima majorare din acest ciclu, decisă în iunie. Instituția estimase la momentul respectiv că inflația din zona euro va ajunge, în medie, la 3% în 2026, înainte de a coborî treptat spre ținta de 2% în 2028. Datele din august arată însă că traiectoria inflației a depășit deja acel prag mediu anticipat.

Ciclul actual de majorări vine după o perioadă lungă de relaxare monetară. BCE a redus dobânzile de opt ori consecutiv, între iunie 2024 și iunie 2025, pe fondul temperării presiunilor inflaționiste postpandemice. Inversarea bruscă a acestui trend, provocată de șocul energetic legat de conflictul din Orientul Mijlociu, arată cât de sensibilă rămâne politica monetară europeană la evoluțiile geopolitice externe.

Pentru economiile mai îndatorate din zona euro, o dobândă mai mare majorează costul refinanțării datoriei publice. Analiștii citați de presa economică urmăresc cu atenție și piața obligațiunilor suverane, unde randamentele au crescut deja semnificativ în ultimele săptămâni, semn că investitorii cer o compensație mai mare pentru riscul asumat. Reuniunea din 10 septembrie va clarifica direcția pe care o va urma BCE în lunile următoare, într-un moment în care șocul energetic pare să se transmită și către alte componente ale economiei.