Christine Lagarde a urcat miercuri pe scena Consiliului Internațional de Afaceri al Forumului Economic Mondial, la Geneva, cu un mesaj tranșant. Președinta Băncii Centrale Europene a spus că modelul economic pe care Europa s-a bazat de la Al Doilea Război Mondial încoace „se erodează” și e „puțin probabil să revină la forma pe care am cunoscut-o”, potrivit Profit.ro.

Discursul nu a fost o observație abstractă. Lagarde a construit argumentul pe trei piloni pe care s-a sprijinit creșterea europeană timp de decenii: comerțul mondial în expansiune, industria alimentată de energie ieftină și o ordine internațională bazată pe reguli, garantată de securitatea oferită de Statele Unite. Toți trei, a spus ea, slăbesc simultan.

Comerțul global s-a fragmentat accelerat. Numai anul trecut au fost introduse peste 2.500 de restricții comerciale la nivel mondial, a precizat șefa BCE, citată de Profit.ro. Revenirea lui Donald Trump la Casa Albă a adus tarife noi asupra importurilor europene și incertitudine în relațiile transatlantice, iar retragerea treptată a SUA din rolul de garant al securității occidentale pune presiune suplimentară pe economia europeană.

De ce Europa nu-și mai permite să piardă revoluția inteligenței artificiale

Miza centrală a discursului a fost, totuși, inteligența artificială. Lagarde a fost directă: Europa a pierdut deja o mare parte din beneficiile primei revoluții digitale, cea a internetului și a tehnologiei informației, iar câștigurile comerciale au fost captate disproporționat de alte regiuni ale lumii.

„Nu ne putem permite să repetăm această experiență cu inteligența artificială, a doua revoluție digitală”, a declarat Lagarde, potrivit CNBC. Diferența de scară e uriașă: cele mai valoroase 34 de companii tehnologice listate din Europa au o capitalizare cumulată de circa 1,59 trilioane de dolari, în timp ce doar cele șapte mari companii americane din tehnologie valorează peste 23 de trilioane de dolari.

Există totuși semne de mișcare. Firmele din zona euro plănuiesc să aloce în medie circa 9% din investițiile totale către AI anul acesta, a spus Lagarde, citând date din sondaje. Întrebarea rămasă deschisă, a subliniat ea, este dacă Europa poate crea condițiile ca aceste investiții să se extindă și să ajungă la scară.

Barierele principale sunt tot interne: fragmentarea pieței unice și a piețelor de capital. Companiile europene concurează în continuare masiv doar în interiorul granițelor naționale, ceea ce slăbește presiunea competitivă pentru adoptarea noilor tehnologii și încetinește difuzarea lor în economie.

Concurența Chinei crește, iar energia ieftină a dispărut ca avantaj

Lagarde a plasat avertismentul într-un context mai larg de competiție globală. China a avansat în lanțul valoric și concurează acum direct cu zona euro în aproape 40% din sectoarele unde Europa avea un avantaj comparativ, față de doar 25% la începutul secolului.

Al doilea pilon istoric, energia ieftină, a dispărut și el. Industriile europene cu consum mare de energie plătesc în medie de peste două ori mai mult pentru electricitate decât cele din Statele Unite și cu circa 50% mai mult decât cele din China, potrivit datelor citate de Lagarde.

Tensiunile geopolitice transformă dependențele economice în vulnerabilități, a avertizat șefa BCE. Atunci când capitalul este perceput ca fiind mai puțin sigur, companiile investesc mai puțin, iar asta afectează direct producția și consumul intern.

„Luate împreună, aceste schimbări sugerează că modelul de creștere postbelic al Europei se erodează. Și este puțin probabil să revină la forma pe care am cunoscut-o”, a declarat Christine Lagarde.

Șefa BCE consideră totuși că blocul comunitar păstrează avantaje importante: cea mai vastă rețea de acorduri comerciale din lume, capacități industriale de nivel mondial și o piață unică de 450 de milioane de consumatori. Ea a cerut o integrare economică mai profundă și a menționat proiectul „EU Inc.”, o formă juridică opțională la nivelul întregii UE, care ar permite companiilor să se înregistreze o singură dată și să opereze sub un set unic de reguli în tot blocul.

Liderii europeni și-au propus ca legislatorii să ajungă la un acord privind un pachet de integrare a pieței până la finalul anului 2026, un pas către o piață unică de capital veritabilă. Economia zonei euro a crescut cu 1,5% anul trecut, susținută integral de cererea internă, iar în trimestrul al doilea din 2026 avansul trimestrial a fost de 0,4%.