Republica Moldova vrea să fabrice pe plan intern rachetele antigrindină de care are nevoie în fiecare an. Guvernul de la Chișinău pregătește o reformă de 9 milioane de euro a sistemului de protecție împotriva grindinei, potrivit Forbes.ro. Primele rachete făcute în țară ar putea apărea din 2027, dacă negocierile cu un investitor extern ajung la un acord.

Ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare, Eugen Osmochescu, a explicat planul în cadrul emisiunii „Forum” de la Vocea Basarabiei. Reforma are două componente mari: automatizarea completă a instalațiilor de lansare și construirea unei capacități locale de producție a rachetelor.

De ce vrea Moldova rachete antigrindină produse acasă

Astăzi, aproape toate instalațiile de lansare din Republica Moldova funcționează manual. Un singur sistem permite o automatizare limitată, potrivit declarațiilor ministrului citate de bani.md. Serviciul antigrindină are în prezent circa 1.000 de angajați, iar după automatizare numărul ar urma să scadă la aproximativ 70.

„Vorbim de automatizarea serviciului, care la moment este unul mecanic. Nouă milioane de euro pentru automatizarea completă a sistemului antigrindină, care va reduce numărul angajaților de la circa 1.000 de oameni la circa 70”, a declarat Osmochescu, potrivit Forbes.ro.

Reforma nu se oprește la modernizarea lansatoarelor. Autoritățile vor să dezvolte și capacități de însămânțare a norilor cu iodură de argint, o tehnologie folosită pentru modificarea artificială a vremii. Țara nu are deocamdată infrastructura tehnică necesară pentru astfel de intervenții.

„Avem un plan de reformă completă a sistemului nostru antigrindină și a serviciului respectiv, care poate provoca precipitații în perioada respectivă a anului, prin însămânțarea norilor cu iodură de argint”, a spus ministrul.

Rachete antigrindină produse local, în locul importurilor din Bulgaria

Partea cea mai costisitoare a problemei rămâne, totuși, aprovizionarea curentă cu rachete. Republica Moldova importă aceste echipamente aproape exclusiv din Bulgaria, la prețuri între 400 și 450 de euro pe bucată, după ce a rupt contractul cu furnizorul din Rusia, pe fondul războiului din Ucraina.

Necesarul anual se ridică la aproximativ 3.000 de rachete, ceea ce înseamnă cheltuieli de 1,2 până la 1,35 milioane de euro doar pentru achiziții, conform datelor publicate de Forbes.ro și bani.md. Guvernul vrea să reducă această dependență printr-o fabrică locală.

„Noi ne propunem să începem producția de rachete antigrindină în Republica Moldova. Suntem în negocieri cu un partener extern, care a exprimat dorința de a o face în baza unei structuri existente, care se află în stare de insolvabilitate”, a declarat Osmochescu.

Înainte de a demara investiția, autoritățile trebuie să rezolve mai multe aspecte juridice și fiscale legate de compania aflată în insolvență, inclusiv situația datoriilor acesteia. Întrebat când ar putea porni producția, ministrul s-a arătat optimist: „Eu sper de anul viitor, eu chiar sper de anul viitor”, a spus el, potrivit bani.md.

În prezent, stocul disponibil este de circa 528 de rachete, iar sezonul de utilizare din acest an s-a încheiat deja. Diferența mare dintre acest stoc și necesarul anual de 3.000 de unități arată cât de vulnerabil rămâne sistemul în fața unor eventuale întârzieri la import.

Subiectul a fost discutat și în Comisia parlamentară pentru agricultură, pe 11 noiembrie. Reprezentanții instituției au estimat atunci că o reformă completă ar costa între 9 și 10 milioane de euro, o cifră apropiată de cea vehiculată de minister.

Dependența de un singur furnizor extern are și un istoric mai lung. După ce Chișinăul a renunțat la achizițiile din Rusia, Bulgaria a rămas practic singurul producător european accesibil pentru rachete antigrindină, iar prețurile au crescut constant în ultimii ani, pe fondul cererii mai mari din regiune.

O producție locală ar putea, în teorie, să reducă aceste costuri și să elimine riscul unor întârzieri la livrare în plin sezon agricol, când fermierii depind de intervenția rapidă a sistemului antigrindină pentru protejarea culturilor.