Cum ar putea statul să oprească risipa din primăriile mici, fără să impună din birou o comasare pe hartă? Adrian Codirlașu, președintele Asociației CFA România și profesor asociat la ASE, a propus un răspuns concret: să plafoneze subvenția de la bugetul central pentru fiecare unitate administrativ-teritorială (UAT) la o sumă fixă per locuitor.

Codirlașu a vorbit miercuri, la conferința „Bugetul și fiscalitatea anului 2027”, organizată de cursdeguvernare.ro. A fost întrebat despre reforma administrativ-teritorială aflată acum pe agenda PSD, care vizează comasarea comunelor cu mai puțin de 3.000 de locuitori și a orașelor sub 10.000 de locuitori.

„O soluție echitabilă ar fi ca subvenția dată de Guvern să fie per cetățean. Adică sunt 1.000 de cetățeni (într-o UAT) – pe toată țara, 1.000 de lei, 10.000 de lei, cât iese pe fiecare locuitor – și aceea să fie subvenția. Și, în rest, să se descurce”, a spus Adrian Codirlașu, potrivit cursdeguvernare.ro.

Argumentul lui ține de echitate fiscală. Banii adunați din taxe la nivel național nu ar mai putea fi redirecționați discreționar către comunități mici, indiferent cât de mari sunt cheltuielile lor administrative. Potrivit președintelui CFA, comunitățile care vor cheltuieli mai mari ar trebui să își crească veniturile proprii, prin taxe locale, nu să aștepte transferuri suplimentare de la centru.

„Dar nu este corect ca restul țării să finanțeze o asemenea risipă”, a adăugat Codirlașu, în aceeași intervenție.

De ce discută România din nou comasarea comunelor

Propunerea vine într-un moment în care tema reformei administrativ-teritoriale a revenit intens în dezbaterea publică. Europarlamentarul Dragoș Benea, coordonatorul grupului de lucru al PSD pentru acest subiect, a anunțat că partidul lucrează la o reformă mai amplă decât varianta propusă de Ministerul Dezvoltării.

Potrivit datelor centralizate oficial, România are 2.862 de comune, dintre care 1.567 au sub 3.000 de locuitori. Peste 450 de UAT-uri au mai puțin de 1.500 de locuitori. PSD propune evaluarea localităților după șase criterii — populație, sustenabilitate economică, capacitate administrativă, conectivitate, acces la servicii de bază și servicii publice locale — pentru a stabili ce comune trebuie reorganizate.

Ministerul Dezvoltării a anunțat deja un plan în două etape: comasare voluntară până la 1 martie 2027, urmată de comasare obligatorie acolo unde primăriile nu reușesc să se unească singure. Ministrul Alexandru Stoica a estimat că statul ar economisi 250 de milioane de lei pe an prin această primă etapă.

Președintele Nicușor Dan a intervenit și el în dezbatere, susținând o formulă similară cu cea a lui Codirlașu, deși fără mecanismul financiar explicit. Șeful statului a spus că susține „o comasare voluntară sau forțată acolo unde, în mod evident, unitatea administrativ-teritorială actuală nu poate să-și susțină cheltuielile”.

Ce legătură are reforma administrativă cu bugetul pe 2027

Propunerea lui Codirlașu nu a apărut izolat, ci în cadrul unei analize mai largi despre starea finanțelor publice. Președintele CFA a avertizat că economia românească riscă o contracție de aproximativ 1% în acest an, pe fondul unui model bazat pe împrumuturi și stimularea consumului, care, în opinia sa, „nu mai merge”.

El a cerut redirecționarea banilor publici către sectoare care cresc competitivitatea economiei: energie, IT&C, procesare agroalimentară, industrie de apărare și logistică. Codirlașu a criticat costurile ridicate ale energiei din România și instabilitatea fiscală, dând Bulgaria ca exemplu de predictibilitate fiscală pentru investitori.

Președintele CFA a cerut și o ancoră fiscală mai strictă: modificări ale Codului fiscal cel mult o dată pe an, cu un termen minim de șase luni înainte ca o taxă nouă să intre în vigoare. A susținut, de asemenea, îmbunătățirea colectării TVA, reducerea cheltuielilor statului și reformarea companiilor de stat.

Discuția despre subvențiile UAT-urilor se leagă direct de această presiune bugetară mai amplă. CFA România estimează, într-un raport separat, un deficit bugetar de aproximativ 6% din PIB pentru 2027, cu o creștere economică modestă, de doar 0–0,5%, mult sub așteptările instituțiilor financiare internaționale. Într-un asemenea context, reducerea transferurilor discreționare către administrațiile locale ar putea deveni un instrument suplimentar de consolidare fiscală, alături de reforma propriu-zisă a hărții administrative.

Mecanismul propus de Codirlașu nu obligă nicio comună să se comaseze prin lege. Dar, prin plafonarea strictă a subvenției per locuitor, localitățile mici cu cheltuieli administrative ridicate ar fi puse în fața unei alegeri simple: fie cresc taxele locale pentru a acoperi diferența, fie se unesc cu vecinii pentru a împărți costurile fixe ale funcționării unei primării.