Furnizorul de energie Getica 95 Com a cerut tribunalului să oblige Nuclearelectrica, operatoarea centralei nucleare de la Cernavodă, să reia furnizarea de energie electrică prevăzută în contractele bilaterale dintre cele două companii, potrivit unui document din dosar analizat de Profit.ro. Livrarea a fost întreruptă complet pe 13 august, când al doilea reactor al centralei s-a oprit din cauza secetei.

Cererea a fost depusă pe 18 august și vizează o ordonanță președințială de suspendare a efectelor unuia dintre avizele de forță majoră pe care Nuclearelectrica le-a obținut pe 10 august de la Camera de Comerț, Industrie, Navigație și Agricultură Constanța. Getica susține în cerere că nu contestă avizul de forță majoră în sine, dar nu recunoaște că el ar avea, în raport cu societatea, efecte care exonerează Nuclearelectrica de obligațiile contractuale.

Furnizorul a solicitat instanței și obligarea provizorie a Nuclearelectrica la reluarea imediată și continuarea integrală a livrărilor contractate, în condițiile și la prețurile stabilite prin cele șase contracte bilaterale. Contractele au fost încheiate anul trecut pe platforma PCCB-LE-flex a bursei de energie OPCOM, cu perioadă de livrare între 1 iulie 2025 și 31 decembrie 2026.

Criza de la Cernavodă, provocată de seceta de pe Dunăre

Situația care a dus la acest litigiu are rădăcini mai vechi. Unitatea 1 a centralei de la Cernavodă a fost oprită controlat încă din 28 iulie, din cauza nivelului scăzut al Dunării, insuficient pentru răcirea reactorului. Seceta severă din bazinul hidrografic al fluviului a continuat să se agraveze, iar pe 13 august a fost oprit și al doilea reactor, lăsând România, pentru prima dată de la seceta din 2003, fără producție de energie nucleară.

Cele două unități ale centralei au o capacitate instalată de circa 1.400 MW și asigurau, în condiții normale, până la 20% din consumul de energie al țării. Pe fondul opririi lor, Nuclearelectrica a invocat forța majoră pentru a se exonera de obligațiile față de partenerii contractuali, motivând că imposibilitatea de livrare vine din cauze independente de voința companiei.

Getica 95 Com, business controlat și condus de Viorel Tudose, cu un rulaj de peste 1,6 miliarde de lei anul trecut, contestă tocmai această exonerare. Compania a arătat, potrivit documentului citat de Profit.ro, că nu recunoaște incidența și efectele exoneratoare ale cazului de forță majoră invocat de Nuclearelectrica în relația contractuală dintre cele două părți.

Un furnizor cu poziție importantă pe piața locală

Getica 95 Com se numără printre furnizorii cu pondere semnificativă în piața românească de energie. Compania s-a clasat, în martie 2026, pe locul 8 în clasamentul furnizorilor din România, măsurat după cantitățile totale livrate clienților finali, cu o cotă de piață de 4,16%, potrivit celor mai recente date ale Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE).

Pe segmentul concurențial al pieței, adică cel în care clienții își aleg liber furnizorul, poziția companiei este și mai bună: locul 7, cu o cotă de 4,47%. Aceste cifre explică de ce întreruperea livrărilor din contractele cu Nuclearelectrica are un impact direct asupra obligațiilor pe care Getica le are, la rândul ei, față de proprii clienți.

Litigiul readuce în discuție o problemă mai largă pentru sectorul energetic românesc: cine suportă costurile atunci când o sursă majoră de producție, precum centrala nucleară, este scoasă din funcțiune de fenomene hidrologice extreme. Instanța va trebui să decidă dacă avizele de forță majoră emise de CCINA Constanța acoperă și raporturile contractuale dintre Nuclearelectrica și Getica, sau dacă operatorul centralei trebuie să cumpere energie din piață pentru a-și respecta angajamentele, chiar dacă asta înseamnă costuri suplimentare.

Decizia instanței, așteptată în perioada următoare, va stabili un precedent important pentru modul în care contractele bilaterale de energie tratează situațiile de forță majoră provocate de secetă. Cazul devine relevant mai ales în contextul avertismentelor privind vulnerabilitatea centralelor nucleare care depind de răcirea cu apă de fluviu, în perioade de schimbări climatice extreme.