Ministrul interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene și al Muncii, Dragoș Pîslaru, a explicat de ce proiectul legii salarizării bugetarilor a fost redus de la 15,5 la 8 miliarde de lei, potrivit Economedia și Mediafax.

Oficialul susține că, atunci când a preluat mandatul, a găsit un proiect de lege care presupunea o anvelopă bugetară mai mare cu 15,5 miliarde de lei față de fondul de salarii actual din sectorul public. Acordul politic inițial fusese însă pentru o versiune de 8 miliarde de lei, mult mai mică.

„Am tot explicat că nu îi avem”, a declarat Pîslaru, referindu-se la banii ceruți inițial. Ministrul a precizat că reducerea bugetului alocat s-a produs din cauza „dezmățului bugetar” pe care îl atribuie guvernărilor anterioare.

Potrivit ministrului, sindicatele din sectorul bugetar au formulat revendicări care, cumulate, ajung la aproximativ 27 de miliarde de lei. Numai pentru educație și sănătate, solicitările sindicale ar fi ajuns la circa 14-15 miliarde de lei, din care aproximativ 9 miliarde pentru educație și 5 miliarde pentru sănătate.

Sindicatele cer 27 de miliarde de lei, bugetul permite mult mai puțin

Diferența dintre cerințele sindicale și sumele pe care România și le poate permite este semnificativă. Comisia Europeană și Ministerul Finanțelor au stabilit că bugetul alocat legii salarizării nu poate depăși 7,3% din PIB, adică aproximativ 12,1 miliarde de lei, potrivit unor declarații anterioare ale ministrului, citate de Critic Media.

Pîslaru a explicat că Ministerul Muncii, împreună cu reprezentanții Băncii Mondiale, a derulat 14 sesiuni de consultare, cu peste 30 de ore de întâlniri cu instituțiile publice și sindicatele. În urma acestui proces, solicitările din sectorul public și de la sindicate au depășit 20 de miliarde de lei, mult peste jalonul stabilit împreună cu partenerii europeni.

Ministrul a respins acuzațiile potrivit cărora noua lege ar duce la scăderi de venituri pentru angajații din sectorul public. El a explicat că proiectul include garanția protejării nelimitate în timp a venitului net aflat în plată, printr-o sumă compensatorie acordată acolo unde noua grilă ar genera un salariu mai mic.

„Nu are cum ca un salariu aflat în plată astăzi să scadă și asta trebuie scoasă de pe masă”, a declarat Pîslaru, potrivit Stiripesurse. Suma compensatorie ar urma să fie un drept salarial impozitabil, care contribuie și la pensie.

Termenul de 31 august, impus prin angajamentele din PNRR

Legea salarizării unitare este un jalon asumat de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență. Termenul de adoptare este 31 august 2026, ultima zi a perioadei de implementare a PNRR.

Adoptarea și promulgarea la timp ar debloca 770 de milioane de euro destinați investițiilor și ar permite recuperarea a aproximativ 4 miliarde de lei din fondurile europene, potrivit declarațiilor ministrului.

Pîslaru a numit situația actuală „ultima șansă” pentru trecerea reformei, avertizând că este probabil ultima săptămână în care mai poate fi obținut un acord politic înainte de termenul-limită.

Reforma vizează, pe lângă majorarea salariilor de bază, și reducerea numărului de sporuri acordate în sectorul public. Autoritățile nu au publicat însă deocamdată impactul bugetar final al tuturor modificărilor propuse.

Ministrul a acuzat și fostele guvernări că nu au avut curajul să ducă până la capăt o reformă pe care o consideră necesară încă din 2022. El a precizat că, deși sindicatele nu sunt mulțumite de forma actuală a proiectului, o parte dintre ele au înțeles că legea nu este una de majorări salariale generalizate, ci una menită să aducă echitate între diferitele categorii de bugetari.

Discuțiile continuă între Guvern, sindicate și liderii politici, în condițiile în care termenul-limită de 31 august se apropie rapid, iar diferența dintre sumele cerute și cele disponibile rămâne considerabilă.