România, cea mai mare scădere a consumului din UE în iulie: minus 5,7%

România conduce, din nou, clasamentul negativ al comerțului cu amănuntul din Uniunea Europeană. În iulie 2026, comparativ cu aceeași lună din 2025, vânzările cu amănuntul din țara noastră au scăzut cu 5,7%, cea mai amplă contracție dintre toate statele membre, potrivit datelor publicate de Eurostat și preluate de cursdeguvernare.ro. La polul opus, Uniunea Europeană a înregistrat, în ansamblu, o creștere de 1% a volumului comerțului cu amănuntul.

După România, cele mai mari scăderi anuale au fost raportate în Germania (2,5%), Italia (1%) și Spania (0,7%). În contrast, Cipru a crescut cu 8,6%, Letonia cu 7,1%, iar Suedia cu 6,4%. Diferența dintre extreme arată o Europă cu viteze economice foarte diferite, în care România se află la coada plutonului pentru al doilea an la rând.

La nivelul zonei euro, volumul comerțului cu amănuntul a urcat cu 0,6% față de iulie 2025, iar în UE cu 1%, conform Eurostat. Alimentele, băuturile și tutunul au susținut creșterea, cu un avans de 1,6% în zona euro și 1,3% în UE, în timp ce vânzările de carburanți auto au scăzut cu peste 2% în ambele zone. Comparativ cu luna iunie, însă, tendința s-a inversat: comerțul cu amănuntul a scăzut cu 0,6% în zona euro și cu 0,4% în UE, potrivit primelor estimări Eurostat.

De ce se prăbușește consumul românilor în 2026

Scăderea din iulie nu e un accident izolat, ci continuarea unei tendințe începute la finalul anului trecut. Potrivit datelor Institutului Național de Statistică, citate de economedia.ro, comerțul cu amănuntul a scăzut cu 7,3% în iunie față de aceeași lună a anului trecut, după un recul de 5,2% în mai. La nivelul întregului prim semestru din 2026, declinul cumulat a ajuns la 5,7%.

Economiștii Erste Bank, citați de aceeași sursă, avertizează că fenomenul marchează o schimbare de paradigmă a economiei românești. „Scăderea comerțului cu amănuntul din luna iunie și din primul semestru nu este doar un nou indicator economic slab, ci confirmă schimbarea de paradigmă a economiei românești”, se arată în analiza băncii. Consumul populației, motorul principal al creșterii economice din ultimii doi ani, intră astfel într-o perioadă prelungită de contracție.

Cauza principală ține de eroziunea puterii de cumpărare. Inflația anuală s-a apropiat de două cifre în prima parte a anului, în timp ce salariile nominale au crescut mult mai lent. Președintele CFA România, Adrian Codirlașu, a descris situația drept spargerea „balonului consumului” care a susținut economia românească în ultimii ani, potrivit economedia.ro. Rata șomajului a urcat la 6,4% în iulie, adăugând presiune suplimentară asupra bugetelor gospodăriilor.

Comerțul cu amănuntul, indicator al încetinirii economice

Datele granulare arată că declinul e generalizat pe toate categoriile de produse. Vânzările de bunuri nealimentare au scăzut cel mai abrupt, cu 7,2% în primele șapte luni ale anului, în timp ce comerțul cu alimente, băuturi și tutun a coborât cu 4,4%, potrivit datelor INS citate în presa economică. Practic, românii au tăiat atât din cheltuielile discreționare, cât și din bugetul destinat cumpărăturilor de zi cu zi.

Pentru companiile din retail, contracția cererii interne înseamnă o presiune dublă: vânzări mai mici și necesitatea de a-și adapta stocurile, prețurile și oferta la un comportament de cumpărare mult mai prudent. Economiștii ING Bank România au numit această perioadă „chinurile ajustării”, un proces prin care economia se recalibrează după ani de creștere susținută de consum.

Contrastul cu restul Uniunii Europene e important pentru contextul mai larg. În vreme ce majoritatea statelor membre au reușit să mențină sau chiar să crească volumul vânzărilor cu amănuntul, România rămâne singura economie mare din UE aflată într-o contracție de asemenea amploare. Analiștii Erste estimează că vânzările din retail vor continua să scadă pe tot parcursul anului 2026, întrucât creșterea salariilor nu va reuși să țină pasul cu inflația.

Implicațiile depășesc simplul indicator statistic. Consumul privat reprezintă cea mai mare componentă a produsului intern brut, astfel încât scăderea persistentă a vânzărilor din comerț sugerează o contribuție negativă a consumului la creșterea economică pe termen mediu. Pentru un motor economic care a susținut România în ultimii doi ani, oprirea bruscă schimbă și perspectivele investitorilor și ale companiilor din retail, care trebuie să se adapteze rapid la o piață mai austeră.