Ministerele cer cu 69 de miliarde de lei mai mult decât bugetul de anul acesta, pentru 2027

Ministerul Finanțelor a primit, până acum, solicitări de credite bugetare suplimentare de 69 de miliarde de lei față de tot bugetul anului 2026, deși mai multe instituții nu au transmis încă toate datele necesare pentru fundamentarea cheltuielilor, potrivit spotmedia.ro. Informarea a fost prezentată de ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, joi, 12 noiembrie, în ședința de Guvern.

Procesul de construcție a bugetului pentru anul viitor se bazează pe o aplicație informatică nouă, eBuget_NG, finanțată prin PNRR, în care ordonatorii principali de credite își încarcă propunerile de cheltuieli. Potrivit Profit.ro, suma de 69 de miliarde de lei reprezintă cereri suplimentare introduse în sistem înainte ca toate instituțiile să își fi completat datele, ceea ce înseamnă că diferența finală ar putea fi și mai mare.

Nazare le-a cerut tuturor ordonatorilor principali de credite să finalizeze transmiterea propunerilor de limite de cheltuieli până vineri, 13 noiembrie. Până pe 4 noiembrie, 49 dintre cei 56 de ordonatori finanțați integral de la bugetul de stat trimiseseră deja aceste date, potrivit unei postări a ministrului pe Facebook, citată de stiripesurse.ro. Printre instituțiile cu restanțe la acel moment s-au numărat Ministerul Educației, Ministerul Energiei și Secretariatul General al Guvernului, potrivit informațiilor citate de rtvd.ro.

Ce înseamnă pentru firme un buget construit sub presiunea datoriei publice

Suma cerută de ministere nu înseamnă că Guvernul a aprobat deja aceste cheltuieli. Solicitările introduse în platformă reprezintă doar punctul de pornire al negocierilor, iar Ministerul Finanțelor urmează să stabilească limite de cheltuieli pe baza veniturilor estimate realist, nu pe baza cererilor instituțiilor.

„Solicitările introduse în platformă nu reprezintă automat alocări aprobate. Bugetul pentru 2027 trebuie construit pornind de la ceea ce putem realist finanța, cu respectarea traiectoriei de reducere a deficitului”, a declarat Alexandru Nazare, potrivit stiripesurse.ro.

Pentru companiile românești, miza discuției nu e abstractă. Datoria publică a ajuns la aproximativ 60% din PIB la sfârșitul lunii iulie, echivalentul a circa 1.205 miliarde de lei, iar costul dobânzilor plătite de stat a crescut cu 26,7% în primele opt luni din an, față de aceeași perioadă a anului trecut. Depășirea pragului de 60% din PIB activează, potrivit Legii responsabilității fiscal-bugetare, restricții automate asupra cheltuielilor cu personalul și asistența socială din sectorul public.

Un deficit prea mare sau un buget considerat nerealist de agențiile de rating ar putea duce la costuri de împrumut mai mari pentru stat, cu efecte indirecte asupra dobânzilor la care se finanțează și firmele private. Nazare a avertizat explicit asupra acestui risc.

„Bugetul pentru 2027 trebuie construit pe date complete și pe o evaluare riguroasă a modului în care sunt utilizați banii publici”, a declarat ministrul Finanțelor, potrivit dcbusiness.ro.

Agențiile de rating vor urmări execuția bugetară din 2026 și limitele pentru anul viitor

Prima evaluare de rating a României din 2027 este așteptată în ianuarie, din partea agenției Fitch, potrivit informat.ro. Agențiile vor analiza atât modul în care s-a încheiat execuția bugetară din 2026, cât și credibilitatea limitelor de cheltuieli stabilite pentru anul următor.

Guvernul urmărește reducerea deficitului bugetar la 6,2% din PIB la finalul acestui an, după ce în 2025 deficitul a fost de 7,9% din PIB, iar în 2024 a atins un nivel record de 9,3%. Pentru 2027, pierderea granturilor din PNRR va elimina o sursă importantă de finanțare, în timp ce costul datoriei publice continuă să crească.

„În 2027 se vor elimina granturile din PNRR, în timp ce costul datoriei publice continuă să consume resurse importante, presiunile asupra bugetului și așteptările sociale rămân ridicate, iar necesarul de finanțare continuă să apese asupra bugetului”, a explicat Alexandru Nazare, potrivit agerpres.ro.

Instituțiile trebuie să justifice, pentru fiecare proiect finanțat din bani publici, ce obligații sunt deja asumate, cât costă continuarea lor și ce rezultate susțin, pentru ca Ministerul Finanțelor să poată calcula limite de cheltuieli realiste. Ordonatorii de credite mai au, potrivit unor surse citate de digi24.ro, termen până luni, 16 noiembrie, să trimită prin platforma E-Buget și estimările complete de venituri și cheltuieli.

Diferența dintre cererile instituțiilor și resursele reale ale statului arată, potrivit analizelor citate, amploarea ajustării pe care Guvernul trebuie să o facă înainte de a trimite proiectul de buget în Parlament. Pentru antreprenori, intervalul următoarelor săptămâni va stabili dacă bugetul 2027 vine cu taxe noi, cu reduceri de cheltuieli publice sau cu amânarea unor investiții, decizii care influențează direct costul creditării și climatul de afaceri pentru anul viitor.

Proiectul final de buget va trebui să cuprindă, pe lângă bugetul de stat, și bugetele asigurărilor sociale, fondurile speciale și bugetele locale, potrivit dcbusiness.ro. Abia după ce Guvernul aprobă limitele de cheltuieli, fiecare ordonator principal de credite își va construi proiectul propriu de buget în interiorul acestor plafoane.