Nazare: România poate evita retrogradarea "junk", dar rating-ul decide dacă mai avem relansare economică

România trece anul viitor prin trei evaluări decisive ale agențiilor de rating: Fitch în ianuarie, Moody's în februarie și S&P în martie. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat că țara poate evita retrogradarea în categoria speculativă, cunoscută drept "junk", dar că acest lucru depinde de un buget construit și executat serios, potrivit Economedia.ro.

"Am mers și mergem în continuare pe sârmă", a spus ministrul, amintind că perspectiva agențiilor de rating pentru România a devenit negativă la finalul anului 2024 și a rămas așa de atunci. România se află pe ultima treaptă a categoriei recomandate investițiilor, iar o retrogradare ar afecta direct costul finanțării statului, cursul de schimb și inflația.

Nazare a respins ideea că retrogradarea ar fi inevitabilă. "Categoric nu. Putem evita acest lucru. De ce să ajungem în junk? Ține de noi să gestionăm acest lucru", a declarat ministrul. El a precizat că obiectivul Ministerului Finanțelor nu ar trebui să fie doar evitarea retrogradării, ci revenirea perspectivei de la negativă la stabilă în 2027 și, ulterior, îmbunătățirea calificativului.

Toate cele trei mari agenții de rating — Fitch, Moody's și S&P — mențin în prezent România la BBB-, respectiv Baa3, cu perspectivă negativă, ultima treaptă din categoria recomandată investițiilor. O coborâre cu o singură treaptă ar scoate țara din această categorie, cu efecte asupra costurilor de împrumut și asupra fondurilor care pot investi în obligațiunile statului român.

"Nu există relansare fără menținerea ratingului. Relansarea pleacă de la menținerea ratingului", a subliniat ministrul Finanțelor, legând direct perspectivele de creștere economică de evaluările agențiilor internaționale.

Necesarul de finanțare al României ajunge la 278 de miliarde de lei în 2026

Nazare a explicat că deficitul bugetar asumat pentru acest an, de 6,2% din PIB, corespunde unui necesar nominal de finanțare de aproximativ 130 de miliarde de lei. La această sumă se adaugă aproximativ 150 de miliarde de lei reprezentând datorii mai vechi care trebuie rostogolite în 2026.

Astfel, necesarul total de finanțare al statului pentru acest an ajunge la 278 de miliarde de lei, cel mai ridicat nivel de până acum, potrivit ministrului. Suma reprezintă aproximativ 13,5% din PIB-ul estimat al țării și reflectă atât deficitul curent, cât și costul tot mai mare al serviciului datoriei publice.

Ministerul Finanțelor menține, totuși, ținta de deficit de 6,2% din PIB pentru 2026, deși recunoaște că există presiuni suplimentare. "Noi menținem în momentul de față această proiecție cu cifra de deficit asumată de 6,2%. E adevărat că sunt și tensiuni și ele vin din mai multe zone", a spus Nazare.

O parte importantă a incertitudinii vine din fondurile europene prin PNRR. România a bugetat încasarea unor sume din cererile de plată 5 și 6, însă ministrul a confirmat că o parte din aceste sume nu vor mai putea fi încasate. "Nu ne mai putem baza integral pe sumele din PNRR", a afirmat Nazare, precizând că discuțiile cu Comisia Europeană pentru sumele contestate vor continua și în 2027.

Potrivit altor surse de presă, cererea de plată 6 are o valoare netă de 4,35 miliarde de euro, iar riscul de suspendare pentru cele două cereri rămase se ridică la aproximativ 3,4 miliarde de euro, din cauza unor reforme și jaloane neîndeplinite. Comisia Europeană ar urma să ia o decizie în jurul datei de 20 noiembrie.

Nazare a discutat subiectul cu vicepreședintele Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis, iar autoritățile ar urma să aibă o imagine mai clară asupra sumelor pierdute spre finalul lunii noiembrie. El a precizat că suma de 3,4 miliarde de euro cuprinde atât granturi, cât și împrumuturi, iar impactul direct asupra deficitului este generat doar de componenta nerambursabilă, estimată la aproximativ jumătate din total.

Sănătatea și concediile medicale neachitate, presiune suplimentară pe buget

Ministrul a vorbit și despre presiunile structurale generate de Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate. Cheltuielile pentru sănătate au crescut de patru ori în ultimii patru ani, potrivit lui Nazare, care consideră necesară o analiză amănunțită a modului în care sunt administrate aceste fonduri.

O problemă persistentă o reprezintă stocul de concedii medicale neachitate, care s-a menținut la un nivel ridicat an de an. "În ultimii patru ani de zile n-a fost an în care să n-avem un stoc mai mare de 4 miliarde la concedii medicale", a declarat ministrul Finanțelor.

Anul trecut, statul a reușit să achite aproximativ două miliarde de lei din acest stoc la rectificarea bugetară, iar în acest an au mai fost plătite circa 500 de milioane de lei. Nazare a cerut Ministerului Sănătății și Casei Naționale de Asigurări de Sănătate să identifice măsuri structurale pentru controlul acestor cheltuieli, nu doar soluții punctuale de plată.

Printre celelalte obligații bugetare menționate de ministru se numără datoria generată de hotărârea privind contractele cu Pfizer, estimată la aproximativ 3,4 miliarde de lei, precum și cheltuielile cu pensiile magistraților și facturile la energie rămase din schemele de subvenționare ale anilor anteriori. În cazul Pfizer, autoritățile poartă de mai multe luni discuții pentru diminuarea sumei de plată.

Întrebat dacă există obligații sau cheltuieli ascunse care ar putea majora deficitul peste nivelul cunoscut public, ministrul a susținut că execuția bugetară publicată lunar de minister reflectă situația reală a finanțelor publice, fără sume nedeclarate.

Discuția despre menținerea ratingului suveran vine pe fondul unor presiuni mai largi asupra bugetului public, inclusiv cele legate de securitate. Președintele Nicușor Dan a declarat, tot joi seară, că Ministerul Apărării are un buget consistent, de 2,5% din PIB, care urmează să crească progresiv până la 3,5% din PIB, și că acest buget ar putea acoperi și eventuale cheltuieli pentru militari ai aliaților europeni staționați în România, potrivit Digi24.ro.

Suma pentru infrastructura militară americană nu este, în opinia șefului statului, una care ar afecta semnificativ bugetul Apărării, raportat la ponderea de 2,5% din PIB alocată deja acestui domeniu. Președintele a precizat că ar fi echitabil ca orice militar străin staționat în România să beneficieze de condiții similare, indiferent de naționalitate.

Toate aceste presiuni bugetare converg spre același test pe care România îl va susține în primele luni din 2027: evaluările Fitch, Moody's și S&P. Rezultatul acestor evaluări va arăta dacă autoritățile au reușit să țină deficitul sub control și să limiteze impactul pierderilor din fondurile europene, sau dacă țara riscă să piardă statutul de investment grade pe care îl păstrează, la limită, din 2024 încoace.