Guvernul român negociază cu Washingtonul o formulă de împărțire a costurilor pentru menținerea și extinderea prezenței militare americane pe teritoriul țării. Ministrul Apărării, Radu Oprea, a declarat în exclusivitate la Digi24 că suma de 15.000 de euro pe militar, vehiculată public în ultimele zile, nu reflectă oferta reală a Bucureștiului.
„Nu este în valoare de 15.000 de euro, este ceva mai puțin, pentru că ne raportăm la costul vieții din România, în comparație cu costul vieții din Polonia”, a declarat Oprea pentru Digi24. Oficialul nu a oferit însă o cifră exactă, spunând doar că nu va intra „în detalii în acest moment”.
Discuția vine după ce surse din Ministerul Apărării, citate de Știrile ProTV, vorbeau despre o contribuție românească apropiată de cea oferită de Polonia: aproximativ 15.000 de euro pentru fiecare soldat american, plus cazare, hrană și acces la școli și spitale pentru familiile acestora. Varșovia s-a oferit încă din septembrie să plătească 15.000 de dolari anual pentru fiecare militar american care ar urma să fie staționat la o bază permanentă, numită Fort Trump, și să suporte integral costurile de construcție ale acesteia.
Negocierile se poartă în contextul în care Pentagonul urmează să finalizeze, până la finalul anului, o reevaluare a prezenței militare americane în Europa, care ar putea însemna reduceri de efective pe continent. Efectivul american din România a scăzut deja de la aproximativ 1.700 la 1.172 de soldați, potrivit informațiilor confirmate de biroul președintelui Nicușor Dan.
De ce contează negocierea pentru bugetul apărării
Oprea a explicat că România a venit cu propuneri care permit găzduirea unor militari americani suplimentari în bazele deja existente, fără investiții noi majore în infrastructură separată. El a dat exemplul Diviziei 101 Aeropurtate, prezentă anterior în România, ca argument pentru mobilitatea și forța pe care o poate asigura o structură militară americană de acest tip.
Ministrul a subliniat totuși că găzduirea permanentă a militarilor americani presupune mai mult decât simpla asigurare a spațiilor de cazare. Potrivit surselor citate de presă, oferta românească ar include și acoperirea unor cheltuieli cu combustibilul, îmbunătățirea condițiilor de cazare și acces la servicii medicale și educaționale pentru familiile militarilor.
La aceste costuri se adaugă un proiect mult mai amplu: modernizarea bazei Mihail Kogălniceanu din județul Constanța, estimată la aproximativ 4 miliarde de euro până în 2040, potrivit unor informații citate de Bloomberg. Baza ar urma să devină, până atunci, un complex cu spații de cazare, școli și un spital propriu pentru militarii americani și familiile lor.
Președintele Nicușor Dan a confirmat, într-un interviu pentru Financial Times, că a propus Washingtonului „anumite cifre privind trupele și împărțirea costurilor”, fără să detalieze public suma exactă. Întrebat joi, la summitul Comunității Politice Europene de la Dublin, dacă România ar putea suporta cheltuielile și pentru militarii altor aliați, președintele a răspuns că „este echitabil ca orice militar străin care stă în România să aibă condiții similare”.
„Există acești bani în buget, există un buget consistent al Apărării”, a spus Nicușor Dan, adăugând că țara s-a angajat să crească progresiv alocarea până la 3,5% din PIB. Potrivit ultimelor estimări NATO, România va cheltui în 2026 aproximativ 2,43% din PIB pentru apărare, echivalentul a circa 11,6 miliarde de dolari, sub media statelor de pe flancul estic precum Polonia, Estonia sau Letonia, care au depășit deja pragul de 3,5%.
Costuri mai mici decât Polonia, dar fără o bază nouă
Diferența de abordare față de Polonia este semnificativă pentru planificarea bugetară pe termen lung. Varșovia negociază o bază militară permanentă pentru cel puțin 5.000 de soldați, finanțată integral din bugetul propriu, în timp ce România mizează pe extinderea infrastructurii existente de la Mihail Kogălniceanu.
Costul de viață mai scăzut din România, invocat de ministrul Oprea, ar putea reduce factura totală pentru fiecare militar american, dar nu elimină presiunea asupra bugetului de apărare, deja angajat într-un proces de creștere graduală. Orice sumă suplimentară pentru staționarea trupelor americane se adaugă la cheltuielile deja programate pentru înzestrare, care reprezintă aproximativ 40% din bugetul apărării, potrivit declarațiilor anterioare ale președintelui.
Pentru companiile românești din zona Constanța, extinderea bazei americane înseamnă contracte de construcții, servicii de cazare, mentenanță și logistică pe termen lung, într-un proiect estimat la miliarde de euro. Decizia finală a Pentagonului privind nivelul trupelor americane în Europa, așteptată până la finalul anului, va stabili și dimensiunea reală a acestei investiții pentru economia locală.
Ministrul Apărării a respins, de asemenea, criticile liderului AUR George Simion, care a acuzat autoritățile de la București de o atitudine supusă față de Statele Unite. Oprea a replicat, potrivit Digi24, că „e bine să mai înțelegem și conceptele, nu doar să facem declarații populiste”.



