Economia europeană a trecut prin șocul energetic provocat de războiul din Orientul Mijlociu mai bine decât s-a anticipat. Avertismentul vine însă imediat după: continentul nu e scos din pericol. Mateusz Szczurek, șeful departamentului european al Fondului Monetar Internațional, a transmis joi mesajul în fața jurnaliștilor, potrivit g4media.ro, care citează Agerpres.

„Până acum, Europa a depăşit şocul energetic mai bine decât ne temeam. Acest lucru se datorează în mare măsură tranziţiei energetice, care reduce dependenţa de importurile de combustibili fosili”, a declarat Szczurek. El conduce departamentul european al FMI din luna iulie a acestui an și a fost ministru polonez de Finanțe între 2013 și 2015.

Diagnosticul lui nu se oprește la rezistența recentă. „Europa nu a ieşit încă din zona de pericol”, a adăugat oficialul, descriind creșterea continentului drept „fragilă şi slabă”. E o formulare care contrastează cu tonul mai optimist al FMI din primele luni ale anului, când instituția vorbea despre o revizuire în sus a prognozelor globale.

Cifrele din prognoza de toamnă confirmă acest ton precaut. FMI estimează o creştere de 1,2% pentru zona euro în 2026, fără Irlanda, urmată de o încetinire la 1,1% în 2027. E un tablou mai slab decât prognoza publicată de Fond în luna ianuarie, când Fondul estimase o creştere de 1,3% pentru 2026 şi 1,4% pentru 2027, susţinută atunci de cheltuielile publice mai mari din Germania şi de performanţele solide ale Spaniei şi Irlandei.

Diferența dintre cele două seturi de cifre arată cât de repede s-a schimbat percepția FMI asupra traiectoriei europene în ultimul an. Un motiv, spus deja de Szczurek în octombrie, la reuniunile anuale ale FMI de la Bangkok, ține de productivitate. Potrivit acelor declarații, Europa se confruntă cu un „crescimiento débil de la productividad”, agravat de îmbătrânirea populației şi de lacunele reformelor naţionale.

De ce o creștere de 1,1% înseamnă risc de recesiune

Un ritm de creştere atât de redus schimbă radical marja de eroare pe care o are economia europeană. Szczurek a explicat clar consecința: „chiar şi şocuri modeste ar putea declanşa ameninţarea unei recesiuni”. Cu alte cuvinte, orice perturbare suplimentară — un nou șoc energetic, o problemă comercială, o criză politică într-un stat membru mare — poate împinge blocul în contracție, nu doar în stagnare.

Această vulnerabilitate explică de ce FMI leagă discuția despre creștere de cea despre datorie publică. În declarațiile de la Bangkok, din luna octombrie, Szczurek a avertizat că provocările legate de îmbătrânirea populației, de nevoile de apărare în creștere și de tranziția energetică în desfășurare pot dubla datoria publică a economiei europene medii, dacă politicile rămân neschimbate. În unele state din Europa Centrală, cu creștere mai rapidă, ritmul acestei acumulări de datorie ar putea fi și mai mare, a adăugat el atunci.

Recomandarea FMI pentru statele europene combină două direcții. Pe de o parte, politici monetare şi fiscale prudente, într-un context în care inflaţia rămâne ridicată. Pe de alta, continuarea tranziţiei energetice şi implementarea unor reforme care să îmbunătăţească potenţialul de creştere pe termen mediu, în special prin consolidarea pieţei unice europene, atât la nivel comunitar, cât şi naţional.

„Acum este momentul să acţionăm”, a subliniat Szczurek, reluând un mesaj pe care FMI îl transmite constant europenilor din 2026 încoace: fereastra pentru reforme se îngustează pe măsură ce presiunile demografice şi fiscale se acumulează.

Franța, exemplul concret al riscului politic pentru creștere

Oficialul FMI a transformat avertismentul general într-un exemplu concret, legat de Franţa. În contextul incertitudinii politice generate de apropierea alegerilor prezidenţiale din 2027, Szczurek a cerut Parisului să adopte „cât mai repede posibil” bugetul pentru anul viitor.

Miza nu e teoretică. Franţa se confruntă deja cu o presiune tot mai mare asupra costurilor de finanţare, care au urcat la niveluri nemaiatinse de aproape un sfert de secol, iar fragmentarea parlamentului complică negocierile bugetare. Deficitul bugetar riscă să depăşească din nou ţinta oficială, iar guvernul de la Paris a mizat pe un plan de economii de aproximativ 54 de miliarde de euro pentru a-l reduce. Incertitudinea despre forma finală a bugetului alimentează, potrivit analiștilor citați în presa economică, temerile investitorilor că obiectivele fiscale franceze nu vor fi respectate.

Szczurek a legat explicit scrutinul prezidenţial de direcţia economică a ţării. El consideră că „alegerile vor fi o oportunitate de a stabili o direcţie care să combine consolidarea finanţelor publice, esenţială pentru plasarea lor pe o traiectorie sustenabilă, cu reforme care vizează consolidarea creşterii pe termen mediu”.

Mesajul lui Szczurek despre Franța reflectă, de fapt, dilema mai largă pe care o descrie pentru întreaga Europă. Reformele structurale — pe piața unică, pe energie, pe piețele de capital — cer stabilitate politică și timp. Ciclurile electorale apropiate, combinate cu o creştere economică deja fragilă, reduc exact resursele de care guvernele ar avea nevoie pentru a le implementa. FMI nu oferă, în declarațiile reproduse de presă, un calendar concret pentru aceste reforme, dar insistă asupra urgenței lor, într-un moment în care marja de manevră a economiei europene s-a îngustat vizibil față de începutul anului.