Cum poate un traseu turistic de 1.600 de kilometri să devină sursă de venit pentru satele prin care trece? Răspunsul vine din Acceleratorul de Întreprinderi Sociale derulat de-a lungul Via Transilvanica, unde 15 afaceri locale vor primi finanțări nerambursabile de până la 8.000 de euro fiecare, potrivit G4Media, care citează Agenția de presă Rador și Radio Târgu Mureș.

Numărul proiectelor finanțate a fost majorat de la 10 la 15, după ce evaluatorii au constatat că mai multe planuri de afaceri aveau potențial de dezvoltare decât permitea bugetul inițial. Programul este derulat de Fundația „Alături de Voi” România, prin brațul său de afaceri sociale ADV România, în parteneriat cu Asociația Tășuleasa Social, organizația care a creat traseul Via Transilvanica.

Lansat în martie 2026, acceleratorul a atras peste 280 de înscrieri. Dintre acestea, 25 de proiecte au ajuns în etapa finală a competiției, înainte ca juriul să decidă extinderea finanțării la 15 inițiative. Pe lângă granturile nerambursabile, antreprenorii selectați vor primi mentorat și consultanță timp de doi ani, pentru dezvoltarea afacerilor, promovarea serviciilor și atragerea clienților.

De ce contează banii aceștia pentru satele de pe traseu

Via Transilvanica leagă Putna, în județul Suceava, de Drobeta-Turnu Severin, pe o distanță de peste 1.600 de kilometri, trecând prin zece județe și aproximativ 400 de localități. Inițiativa a fost construită integral din fonduri private, fără bani de la stat, de Asociația Tășuleasa Social, și a fost inaugurată oficial în octombrie 2022.

Traseul a atras aproximativ 120.000 de drumeți în 2025, potrivit datelor citate de presa de turism, într-o creștere constantă față de anii anteriori. Numărul unităților de cazare de pe traseu a urcat de la 123 la 322 în doi ani, adică de 2,6 ori, arată estimările agregate din presa locală. Fluxul de drumeți a deschis o piață pentru gazde, restaurante și ghizi din comunități mici, multe afectate anterior de depopulare.

Managerul de proiect al acceleratorului, Manuela Iftimoaei, a explicat pentru Radio Târgu Mureș unde se concentrează cele mai multe proiecte câștigătoare.

„Avem, de exemplu, cinci inițiative care includ dezvoltarea unor puncte gastronomice locale. Sunt foarte multe inițiative din județul Mureș, Suceava, Bistrița-Năsăud și județul Alba”, spune Manuela Iftimoaei, potrivit G4Media.

Ea a precizat că majoritatea afacerilor gastronomice lucrează direct cu producători agricoli din zonă, ceea ce multiplică efectul finanțării asupra economiei locale. „Asta înseamnă că tot ceea ce se întâmplă în cadrul acestor inițiative antreprenoriale dezvoltă și pe ceilalți membri ai comunității”, a adăugat managerul de proiect, citată de aceeași sursă.

Ce afaceri au fost selectate în acest an

Domeniile vizate de accelerator acoperă gastronomia locală, cazarea, turismul experiențial, valorificarea patrimoniului cultural și natural, serviciile de recuperare fizică și asistența pentru drumeți. Printre proiectele câștigătoare se numără construirea unui observator în natură, un centru de servicii pentru bicicliști și un hotel care promovează produse și meșteșuguri locale.

Iftimoaei a oferit și exemple concrete de investiții planificate pentru anul următor.

„Vizăm și îmbunătățirea unor condiții de cazare, de exemplu în județul Harghita, în Praid, iar în județul Mureș, pe lângă cele două puncte gastronomice locale, susținem și alte două inițiative. Una dintre ele va fi dezvoltată la Ibănești, un spațiu pentru odihna și refacerea drumeților, și alta în satul Archita, unde va fi amenajat un spațiu de campare accesibil”, spune managerul de proiect.

Programul este cofinanțat din fonduri private și implementat, alături de cei doi parteneri principali, cu sprijinul Social Finance Association și al platformei WISE Travel. Prima ediție a acceleratorului a fost gândită ca proiect-pilot, cu scopul de a testa dacă un model de finanțare și mentorat poate transforma idei locale în afaceri sustenabile.

Președintele Asociației Tășuleasa Social, Alin Ușeriu, a subliniat anterior importanța oamenilor din comunitățile traversate de traseu pentru supraviețuirea proiectului pe termen lung. Potrivit organizatorilor, fiecare afacere nouă funcționează ca un motiv suplimentar ca localnicii să rămână în satele lor, în loc să plece la muncă în altă parte a țării sau în străinătate.

Via Transilvanica a fost inclusă, la începutul anului 2026, pe locul 23 într-un top de 51 de destinații recomandate de o publicație britanică de turism, un semnal de vizibilitate internațională pentru traseu. Organizatorii programului de finanțare spun că mizează pe acest flux crescând de turiști străini pentru a susține afacerile locale, dincolo de perioada de grant.

Antreprenorii selectați urmează să implementeze investițiile în următorii doi ani, perioadă în care partenerii programului vor urmări rezultatele celor 15 inițiative, inclusiv efectul lor asupra ocupării forței de muncă locale și asupra veniturilor din turism ale comunităților vizate.