Autorizațiile de construire pentru locuințe scad cu 38,2% în septembrie, la cel mai slab nivel din an

România construiește tot mai puțin. În septembrie 2026 au fost eliberate doar 2.225 de autorizații de construire pentru clădiri rezidențiale, cu 24,4% mai puține față de august și cu 38,2% mai puține față de septembrie 2025, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică, citate de Profit.ro.

Scăderea nu e un accident de o lună. În primele nouă luni ale anului au fost emise în total 24.016 autorizații pentru locuințe la nivel național. Este cu 15,5% mai puțin decât în aceeași perioadă din 2025, arată datele INS citate de Economedia.ro.

Tendința s-a accentuat pe parcursul anului. Primul semestru arăta o scădere de 9,6% față de 2025. În iulie, autorizațiile au scăzut cu 20,8% față de anul trecut. În august s-a înregistrat o ușoară revenire lunară, de 1,2%, dar comparativ cu august 2025 declinul anual a rămas de 16,1%. Septembrie a adus cea mai mare prăbușire lunară din tot acest șir: minus 718 autorizații față de august, cea mai slabă cifră din 2026.

Pe lângă clădirile rezidențiale, și segmentul nerezidențial a încetinit. În septembrie s-au eliberat 420 de autorizații pentru proiecte administrative și alte categorii, cu 25,9% mai puține decât în august și cu 31,1% mai puține decât în septembrie 2025, potrivit acelorași date INS.

De ce scade numărul autorizațiilor de construire

Explicația ține de o schimbare legislativă majoră. De la 25 august 2026, Legea 169/2026 a introdus Codul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor, care a abrogat Legea 50/1991, în vigoare timp de trei decenii pentru autorizarea lucrărilor.

Noul cod permite ca anumite lucrări, mai ales case unifamiliale de până la 150 de metri pătrați în mediul rural, să fie executate pe baza unei simple notificări către primărie, nu a autorizației clasice. Această procedură simplificată reduce statistic numărul autorizațiilor emise, fără ca activitatea de construcție să dispară în aceeași proporție.

Potrivit unei analize citate de Digi24, scăderea numărului de autorizații din 2026 este generată și de „intrarea în vigoare a Noului Cod al Urbanismului, care permite anumite lucrări pe baza unor simple notificări”. La aceasta se adaugă incertitudinile politice și problemele tehnice semnalate la Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară.

Nu toate zonele țării au fost afectate la fel. În septembrie, mediul rural a concentrat 68,5% din autorizațiile rezidențiale emise, adică 1.524 de documente, în timp ce în mediul urban s-au acordat doar 701 autorizații. Ponderea mare a rurală arată că, în ciuda simplificărilor legale, o parte din construcțiile de la țară trec în continuare prin sistemul clasic de autorizare, mai ales acolo unde suprafețele sau amplasamentele depășesc pragurile pentru notificare.

Ce arată declinul pentru piața imobiliară

Scăderea autorizațiilor de construire e un indicator relevant pentru oferta viitoare de locuințe. Fiecare autorizație reprezintă un proiect care, în următorii ani, se poate transforma într-o clădire finalizată. Mai puține autorizații astăzi înseamnă, potențial, mai puține locuințe noi disponibile peste doi-trei ani.

Regiunile cele mai afectate de recul în cursul anului au fost Centru, Nord-Est și Sud-Muntenia, potrivit datelor cumulate pentru primele opt luni din 2026. București-Ilfov, regiunea cu cea mai mare presiune a cererii de locuințe, a pierdut și ea 80 de autorizații față de perioada similară din 2025.

Contextul mai larg al pieței imobiliare arată o frânare generalizată, nu doar la capitolul autorizații. Datele Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară indică o scădere a tranzacțiilor imobiliare în prima parte a anului, comparativ cu 2025. În același timp, costurile în construcții au continuat să crească, iar dobânzile la creditele ipotecare, deși printre cele mai mici din regiune pentru statele neeuro, rămân un factor de presiune pentru cumpărători.

Pentru dezvoltatori, combinația dintre costuri mai mari, cerere mai slabă și o schimbare legislativă majoră, aplicată într-o perioadă scurtă de tranziție, creează un climat de prudență. Mulți dintre ei amână lansarea unor proiecte noi până când regulile noului cod devin mai clare în aplicarea practică la nivelul primăriilor.

Deocamdată, datele INS pentru septembrie nu permit o separare exactă între efectul real al scăderii cererii de construcții și efectul pur statistic al trecerii unor lucrări la procedura de notificare. Următoarele luni, când Registrul Național al Construcțiilor va aduna și datele despre notificările depuse, vor arăta mai clar cât din acest declin reprezintă o reducere reală a activității din construcții și cât este doar o schimbare de formă administrativă.