Guvernul pregătește, pentru al patrulea an consecutiv, o derogare de la Legea finanțelor publice locale, care să permită primăriilor și consiliilor județene să garanteze sau să contracteze împrumuturi pentru achiziția de combustibil necesar încălzirii centralizate, potrivit Profit.ro. Derogarea vizează sezonul rece 2026-2027 și se adaugă unor măsuri similare adoptate în 2025, 2024 și 2023.

Mecanismul rezolvă aceeași problemă în fiecare toamnă: unitățile administrativ-teritoriale (UAT) nu pot, potrivit legii, să contracteze sau să garanteze noi împrumuturi dacă nivelul lor de îndatorare depășește 30% din media aritmetică a veniturilor proprii din ultimii trei ani, scrie Profit.ro. Multe primării cu datorii mari ar rămâne blocate tocmai când au nevoie urgentă de bani pentru combustibilul destinat centralelor termice.

Nota de fundamentare citată de sursă explică de ce Guvernul repetă excepția: „În contextul în care producătorii de energie termică trebuie să achiziționeze cantități mari de combustibil pentru sezonul rece, iar lipsa resurselor proprii și rigiditatea plafoanelor financiare creează blocaje majore de lichiditate este necesară sprijinirea unităților administrativ-teritoriale”, se arată în document.

La presiunea financiară se adaugă o obligație legală suplimentară pentru operatorii locali de termoficare: aceștia trebuie să constituie, în favoarea producătorilor de gaze naturale, o garanție financiară de plată pentru riscul de neachitare a facturilor, sau să achite în avans gazele pe care le primesc, potrivit acelorași surse citate de Profit.ro. Practic, operatorii trebuie să mobilizeze sume mari de bani înainte de a livra efectiv căldură populației, iar fără sprijinul garanțiilor locale, riscă blocaje de lichiditate chiar la începutul iernii.

De ce reapare în fiecare toamnă derogarea pentru încălzire

Precedentul din iarna 2025-2026 arată amploarea reală a nevoii de finanțare. Guvernul a aprobat atunci o ordonanță de urgență similară, iar ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, Cseke Attila, a motivat măsura prin riscul de întrerupere a furnizării căldurii: „Ministerul Dezvoltării a intervenit rapid pentru ca nicio comunitate să nu fie pusă în pericol”, declara el, citat de G4Media.

Suma totală estimată atunci pentru achiziția de combustibil depășea 559 de milioane de lei, potrivit comunicatului Ministerului Dezvoltării. Municipiile care au solicitat accesul la mecanism erau Iași, Bacău, Drobeta-Turnu Severin, Constanța, Oradea, Ploiești, Focșani, Botoșani și Gheorgheni. Necesarul cel mai mare l-a avut Iașiul, cu 110 milioane de lei, urmat de Bacău, cu 97 de milioane de lei, și de Drobeta Turnu Severin, cu peste 91,7 milioane de lei, conform datelor publicate de Economica.net anul trecut.

Constanța a cerut 80 de milioane de lei, Oradea 70 de milioane de lei, iar Ploieștiul și Focșaniul câte 50 de milioane de lei fiecare. Botoșaniul a solicitat 8 milioane de lei, iar Gheorgheniul doar 3 milioane de lei, sume mult mai mici, adaptate dimensiunii sistemelor locale de termoficare.

Exemplul Constanței ilustrează cum funcționează mecanismul la nivel local. Primăria s-a împrumutat cu echivalentul a 10 milioane de euro de la Trezoreria Statului, pentru a acoperi nevoile de încălzire din iarna trecută. Primarul orașului a motivat decizia prin costurile mai reduse ale unui astfel de împrumut, menite „să asigure o utilizare eficientă a fondurilor publice”. La acel moment, datoria publică locală contractată și nerambursată a municipiului se ridica la 197 de milioane de lei.

Împrumuturi care ocolesc plafonul de îndatorare al primăriilor

Pentru autoritățile locale, derogarea anuală reprezintă singura cale legală de a evita blocajul financiar fără a atrage riscuri suplimentare asupra bugetului de stat. Potrivit explicațiilor oficiale din anii trecuți, soluția mută povara aprovizionării cu combustibil către bugetele locale, nu către Trezorerie, ceea ce „scapă bugetul de stat de o mare presiune”, potrivit analizelor publicate la vremea respectivă.

Ordonanțele adoptate în anii precedenți nu au stabilit condiții suplimentare pentru împrumuturile garantate de UAT-uri, cum ar fi un nivel maxim al dobânzii sau o limită maximă a sumei împrumutate. Motivul invocat de Ministerul Dezvoltării a fost că operatorii contractează aceste împrumuturi direct de la băncile comerciale sau alte instituții de credit, în condiții de piață.

Pe lângă derogarea pentru garantarea împrumuturilor de la bănci comerciale, autoritățile locale au avut și varianta împrumuturilor directe de la Ministerul Finanțe, prin Trezoreria Statului. Anul trecut, ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a anunțat introducerea unui plafon suplimentar de 250 de milioane de lei, dedicat exclusiv termoficării, pentru plata facturilor restante și acoperirea pierderilor din furnizarea agentului termic.

Repetarea anuală a derogării arată o problemă structurală a sistemelor locale de termoficare: dependența de combustibil achiziționat în avans, fără resurse proprii suficiente pentru a acoperi costul inițial. Fiecare toamnă readuce pe agenda Guvernului aceeași soluție de urgență, iar numărul tot mai mare de orașe care apelează la mecanism sugerează că presiunea financiară asupra operatorilor de termoficare nu scade de la un an la altul.

Deocamdată, Guvernul nu a publicat valoarea totală a sumelor pe care primăriile și consiliile județene intenționează să le garanteze sau să le contracteze pentru sezonul rece 2026-2027. Proiectul de ordonanță urmează calea similară celei din anii precedenți: o derogare limitată la scopul achiziției de combustibil, fără modificarea de fond a regulilor generale de îndatorare a autorităților locale.