ING Bank lansează verificarea apelurilor pentru firme, după Klarna și Revolut în restul Europei

ING Bank România a lansat „Verifică apelul ING”, o funcționalitate disponibilă în aplicația ING Business Pro, prin care firmele pot confirma dacă un apel primit vine într-adevăr de la bancă. Anunțul, potrivit Profit.ro, vine după o creștere a tentativelor de fraudă prin impersonarea băncilor și a altor instituții.

Măsura se adresează persoanelor juridice, o categorie tot mai vizată de atacatori prin campanii de phishing, apeluri false în numele ANAF sau tentative de inginerie socială menite să convingă angajații să autorizeze plăți către conturi controlate de infractori.

Alin Becheanu, Head of Fraud Monitoring & Prevention la ING Bank România, explică motivul lansării. „Majoritatea fraudelor de astăzi nu exploatează vulnerabilități tehnologice, ci încrederea oamenilor”, a declarat el, citat de Profit.ro. „Vedem tot mai multe tentative care vizează antreprenori, companii mici și mijlocii, profesii liberale.”

Potrivit lui Becheanu, scopul atacatorilor este „să creeze presiune, urgență și să convingă victimele să acționeze fără verificări suplimentare și să divulge date sensibile”. Noua funcție oferă clienților „o modalitate simplă de a confirma dacă apelul pe care îl primesc este într-adevăr de la ING”.

Vishingul a ajuns pe primul loc în topul fraudelor din România

Lansarea vine pe fondul unei schimbări clare în tiparul fraudelor raportate la nivel național. Potrivit datelor Directoratului Național de Securitate Cibernetică (DNSC), prezentate la evenimentul ING SAFE Talks din iulie 2026, 42% dintre incidentele semnalate în prima jumătate a anului au fost atacuri de tip vishing — înșelătorii telefonice în care atacatorii se dau drept reprezentanți ai băncilor, ai poliției sau ai altor instituții.

Phishingul prin e-mail a reprezentat 14% din incidente, iar fraudele prin SMS (smishing) alte 13%, arată datele citate de mai multe publicații economice la acel moment. Este prima dată când fraudele telefonice depășesc toate celelalte categorii combinate, potrivit DNSC.

Un studiu național derulat atunci în rândul românilor de peste 50 de ani a arătat că 66% dintre respondenți cunosc deja apelurile sau mesajele false care pretind că vin de la bancă, iar peste șase din zece au raportat cel puțin o formă de fraudă online. Pentru persoanele juridice, expunerea este cu atât mai mare, deoarece companiile gestionează volume mai mari de tranzacții și au mai mulți angajați cu acces la conturi, notează ING.

Banca avea deja, pentru clienții persoane fizice, un mecanism similar — un apel automat de verificare generat atunci când sistemele de monitorizare identifică o plată neobișnuită, realizat de la un număr dedicat. Noua funcție din aplicația Business Pro extinde acest tip de protecție către segmentul corporate, unde tentativele de fraudă prin impersonare au crescut constant în ultimii ani.

România se aliniază unui trend european pornit de Klarna și Revolut

Funcții de verificare a apelurilor în aplicație nu sunt o noutate absolută în Europa. Revolut a lansat în ianuarie 2026 o funcție numită „Call Identification”, care detectează automat când un utilizator se află într-un apel telefonic și afișează un banner ce confirmă dacă interlocutorul este un agent real al companiei sau nu. Produsul a fost prezentat ca răspuns la folosirea vocilor clonate prin inteligență artificială în scheme de impersonare.

Klarna, fintech-ul suedez specializat în plăți amânate, a mers pe un traseu asemănător. Compania a introdus în septembrie 2026, inițial doar în țările nordice, o funcție numită „Call Status Detection”, care afișează un banner verde sau portocaliu în aplicație, în funcție de autenticitatea apelului. La începutul lunii noiembrie 2026, Klarna a extins funcția la nivel global, în toate cele 26 de piețe unde operează. Compania citează estimări ale Băncii Centrale Europene potrivit cărora fraudatorii fură peste 4 miliarde de euro anual de la consumatorii europeni.

Spre deosebire de soluțiile Klarna și Revolut, care vizează în principal clienții persoane fizice, funcția ING se adresează exclusiv companiilor — un segment unde fraudele prin impersonare ANAF sau prin presiune asupra angajaților financiari pot genera pierderi mult mai mari per incident decât fraudele asupra conturilor personale.

Există și un cadru de reglementare care împinge întreaga piață europeană în aceeași direcție. De la 9 octombrie 2025, toate băncile din zona SEPA sunt obligate să implementeze serviciul „Verification of Payee”, care verifică potrivirea dintre IBAN-ul introdus și numele beneficiarului înainte de a confirma un transfer. Măsura face parte din regulamentul european privind plățile instant, adoptat în 2024, și completează — fără să înlocuiască — funcțiile de verificare a identității apelantului, cum este cea lansată acum de ING.

Potrivit unei analize citate de platforma FinTech Insights, verificarea apelurilor primite rămâne însă o funcție „avansată”, implementată de mai puțin de 2% din instituțiile financiare analizate la nivel global, deși este mult mai răspândită în Uniunea Europeană și în Regatul Unit decât pe alte continente. Aceeași sursă notează că astfel de instrumente „devin o funcție tot mai comună printre furnizorii care încearcă să reducă expunerea clienților la inginerie socială”.

Pentru companiile românești, context relevant este și cazul semnalat tot astăzi de autorități: procurorii au derulat 30 de percheziții într-un dosar privind furtul energiei electrice destinate încărcării mașinilor electrice la stațiile PPC Blue, o schemă organizată prin WhatsApp, potrivit Profit.ro. Cazul arată că infrastructura digitală a serviciilor financiare și energetice rămâne o țintă constantă pentru rețele organizate, nu doar pentru fraudatori individuali.

ING nu a precizat câte companii folosesc deja aplicația Business Pro și nici un termen pentru extinderea funcției către toți clienții corporate, dar banca a subliniat că măsura face parte dintr-o strategie mai amplă de combinare a tehnologiei cu educația clienților pentru prevenirea fraudelor bazate pe impersonare.