Luxemburg, statul cu 27 milioane de euro pe cap de locuitor, vrea să devină capitala startup-urilor din Europa

Luxemburg, cel mai mic stat fondator al Uniunii Europene, a devenit un centru financiar de proporții greu de imaginat pentru un teritoriu cu doar jumătate de milion de locuitori. Potrivit unui reportaj publicat de zf.ro, în Luxemburg se administrează active de 8.000 de miliarde de euro, ceea ce înseamnă aproximativ 27 de milioane de euro pentru fiecare locuitor al țării. Pentru comparație, un cetățean din România nu ajunge nici măcar la o fracțiune din această sumă, iar diferența arată cât de polarizată rămâne harta financiară a Uniunii Europene, la aproape șapte ani de la Brexit.

Fenomenul nu e întâmplător. După ieșirea Marii Britanii din UE, bănci și fonduri de investiții au căutat o nouă bază pe continent pentru activele pe care nu le mai puteau administra din Londra. JP Morgan a mutat la Luxemburg 40% din activele de 1.300 de miliarde de euro alocate pieței europene, conform aceleiași surse. Practic, o parte importantă din ce se numea „City-ul alocat UE” s-a relocat într-un stat mai mic decât orice județ românesc ca populație, dar cu o concentrare de capital fără egal pe continent.

Diferența de bogăție se vede și în indicatorii economici de bază. Luxemburgul are un PIB pe cap de locuitor de 150.000 de euro, față de media de 40.000 de euro a Uniunii Europene și de aproximativ 20.000 de euro în România, potrivit datelor citate în reportaj. E o distanță de aproape șapte ori mai mare decât nivelul românesc, iar acest decalaj explică de ce Luxemburg poate funcționa ca un fel de laborator financiar pentru întreaga Uniune.

Ecosistemul de start-up-uri din Luxemburg, comparat cu ambițiile românești

Dincolo de rolul de hub bancar, Luxemburg încearcă acum să devină și un centru pentru finanțarea start-up-urilor europene, un domeniu unde România abia își construiește o reputație regională. La evenimentul Luxembourg Ventures Days s-au adunat 4.000 de fondatori de start-up-uri, reprezentanți ai fondurilor de investiții, bancheri, avocați și consultanți, cu scopul declarat de a conecta capitalul cu ideile inovatoare, scrie zf.ro.

Motorul acestui ecosistem este House of Startups, o structură de 6.500 de metri pătrați înființată de Camera de Comerț din Luxemburg în 2018. De la lansare, incubatorul a sprijinit peste 600 de start-up-uri, care au reușit să atragă fonduri de 700 de milioane de euro. La o scară mai mare, întregul ecosistem luxemburghez numără peste 810 de start-up-uri și scaleups, care au strâns până acum 1,8 miliarde de euro, din care 610 milioane de euro doar în etapele incipiente de finanțare, de până la 15 milioane de euro per rundă.

Cele mai căutate domenii de start-up-uri din Luxemburg sunt fintech, securitate cibernetică, logistică, mobilitate, big data și tehnologie industrială. Un exemplu notabil citat în reportaj este OCSiAl, o companie de tehnologie avansată care produce nanotuburi de grafenă folosite pentru baterii performante și alte aplicații industriale; aceasta a reușit să atragă peste 100 de milioane de euro într-o singură rundă de finanțare.

Interesant este profilul fondatorilor din acest ecosistem. Spre deosebire de scena de start-up-uri din alte piețe, dominată adesea de antreprenori foarte tineri, în Luxemburg majoritatea fondatorilor sunt foști angajați corporate sau foști profesori, cu peste 15 ani de experiență în domeniile lor, care decid la maturitate să lanseze afaceri proprii bazate pe nișe pe care le cunosc foarte bine.

Printre antreprenorii cu legături românești prezenți la eveniment se numără Alexandru Dan, specialist IT stabilit la Luxemburg, care a dezvoltat infrastructura tehnologică a eMAG de la câteva zeci de milioane de euro în vânzări la cifre de ordinul miliardelor. El a fondat TVL Tech, un proiect prin care își propune ca un milion de români să dobândească competențe de inteligență artificială, și predă și cursuri de AI la Facultatea de Matematică-Informatică a Universității din București. Un alt exemplu este start-up-ul de medicină veterinară bazat pe inteligență artificială, fondat de antreprenorul IT Marian Voicu împreună cu Iulian Safir, de la compania de producție avicolă Safir Vaslui, afacere cu venituri de peste 100 de milioane de euro. Soluția lor avertizează din timp fermierii despre comportamente anormale ale animalelor, semn posibil al apariției unei boli.

Diferența de scară rămâne însă evidentă. În timp ce start-up-urile luxemburgheze beneficiază de proximitatea a mii de fonduri de investiții instalate local, antreprenorii români trebuie de regulă să călătorească spre astfel de huburi europene pentru a-și găsi finanțare, pentru că ecosistemul autohton de capital de risc este mult mai subțire.

Infrastructura publică, un alt punct de comparație cu România

Reportajul zf.ro oferă și o comparație directă privind infrastructura de transport, relevantă pentru orice discuție despre eficiența investițiilor publice. Rețeaua de tramvaie LuxTram din Luxemburg este descrisă ca fiind rapidă, silențioasă, cu frecvență de trei minute între trenuri, alimentată prin sistem subteran și complet gratuită pentru călători. Ea leagă aeroportul de centrul orașului în 20 de minute.

Jurnaliștii zf.ro notează că un sistem similar ar fi fost de 25 de ori mai ieftin decât un metrou pentru legătura dintre Aeroportul Otopeni și Piața Unirii din București, dar că varianta nu a fost promovată oficial de ambasada română la Luxemburg pentru autoritățile din Capitală. Este un exemplu concret al diferenței de abordare între o administrație publică mică, dar eficientă, și provocările cronice ale marilor proiecte de infrastructură din România.

Discuția despre valoarea reală a capitalului din tehnologie a fost unul dintre momentele notabile ale evenimentului. Hermann Hauser, cofondator al fondului de investiții în tehnologie avansată Amadeus Capital Ventures, care a contribuit la nașterea a zece companii „unicorn”, a susținut pe scenă că una dintre ele, producătorul de tehnologii pentru microprocesoare ARM Holding, valorează cât giganții auto germani la un loc. „ARM este evaluată cât Volkswagen şi Audi la un loc”, a spus Hauser, citat de zf.ro.

Afirmația a fost contrazisă pe loc de un reprezentant al Ziarului Financiar prezent în sală, care a subliniat că Volkswagen are o capitalizare de piață de 37 de miliarde de euro la vânzări anuale de 320 de miliarde de euro, iar Audi are 80 de miliarde de euro capitalizare la vânzări de 65 de miliarde de euro, cifre mult diferite față de evaluarea ARM, de aproape 30 de ori veniturile sale anuale. Hauser a răspuns scurt că este vorba despre „bani reali”, menținându-și poziția privind valoarea companiilor de tehnologie avansată.

Schimbul de replici ilustrează o tensiune mai amplă din piețele de capital de risc: diferența dintre valorile de piață atribuite companiilor tehnologice, bazate pe perspective de creștere, și cifrele de afaceri concrete ale industriilor tradiționale, precum producția auto. Este o dezbatere pe care piața de start-up-uri din România, aflată încă la începuturi comparativ cu Luxemburg, abia a început să o aibă, pe măsură ce tot mai mulți antreprenori locali caută finanțare internațională pentru proiecte bazate pe inteligență artificială sau tehnologii emergente.

Participarea la astfel de evenimente rămâne, potrivit celor citați de zf.ro, utilă mai ales pentru contactele directe pe care le facilitează între fondatori și investitori. Cosmin Cosma, fondatorul Finqware, o soluție pentru gestionarea trezoreriilor marilor companii, a confirmat valoarea acestor întâlniri pentru antreprenorii aflați în căutare de finanțare, un semnal că astfel de rute europene rămân, pentru moment, mai eficiente pentru start-up-urile din regiune decât ecosistemele locale.