ANAF verifică firmele care au trecut bunuri de lux sau spații de agrement pe costurile companiei

ANAF a anunțat joi că va verifica firmele care au trecut pe cheltuielile societății bunuri de lux sau amenajări de agrement, potrivit Economedia și HotNews. Instituția vrea să vadă dacă aceste achiziții servesc efectiv activității economice sau sunt, de fapt, beneficii personale pentru asociați și administratori.

Inspectorii fiscali vor analiza modul în care bunurile de lux înregistrate în patrimoniul firmelor sunt folosite în practică. Întrebarea centrală e simplă: generează aceste bunuri venituri impozabile sau sunt utilizate, în fapt, de asociați, administratori sau persoane apropiate lor, scrie Economedia.

Aceeași logică se aplică și construcțiilor sau amenajărilor de agrement ridicate de societăți. ANAF va acorda atenție specială celor amplasate la reședințele asociaților sau administratorilor, acolo unde granița dintre folosința personală și cea de business e, de obicei, cea mai greu de dovedit.

Ce riscă firmele care nu pot justifica achizițiile de lux

Consecințele fiscale sunt directe. Dacă bunurile nu servesc activității economice, cheltuielile aferente nu pot fi deduse, iar TVA plătită la achiziție nu poate fi recuperată. Practic, firma pierde avantajul fiscal pe care l-a avut la cumpărare și rămâne cu o datorie suplimentară, dacă ANAF stabilește că deducerea a fost nejustificată.

Verificările nu se bazează pe controale clasice la fața locului, cel puțin nu în prima etapă. ANAF folosește analize de risc construite prin corelarea informațiilor din declarațiile fiscale, din fișierele standard de control fiscal D406 – SAF-T și din facturile transmise prin sistemul RO e-Factura, potrivit comunicatului citat de Economedia. Cu alte cuvinte, instituția se uită la datele pe care firmele le trimit deja, obligatoriu, către stat, și le combină pentru a identifica tipare suspecte.

HotNews rezumă situația într-o formulare directă: ANAF caută luxul trecut pe cheltuiala societății, folosind chiar datele pe care firmele le transmit singure, prin declarații și facturi electronice, potrivit HotNews. Digitalizarea fiscală, introdusă treptat în ultimii ani, devine astfel instrumentul principal de identificare a riscurilor, înainte ca un inspector să ajungă fizic la o firmă.

Ce vor verifica exact inspectorii fiscali

Inspectorii urmăresc trei aspecte distincte în fiecare caz analizat. Primul este dacă achiziția bunului de lux sau amenajarea de agrement are legătură cu obiectul de activitate declarat al firmei. Al doilea vizează corectitudinea exercitării dreptului de deducere a TVA, iar al treilea deducerea cheltuielilor la calculul impozitului pe profit, incluzând aici amortizarea, întreținerea, combustibilul și reparațiile asociate bunului respectiv.

Pe lângă aceste trei direcții, ANAF va analiza și tratamentul fiscal al avantajelor acordate asociaților, administratorilor sau angajaților atunci când aceștia folosesc, în interes personal, bunuri aflate oficial în patrimoniul firmei. Aici intră, de exemplu, mașinile de lux, ambarcațiunile sau alte bunuri scumpe care apar în contabilitate ca active ale companiei, dar care circulă, în realitate, ca bunuri personale ale proprietarilor.

Instituția precizează însă că nu orice achiziție de acest tip declanșează automat un risc fiscal. Firmele care desfășoară efectiv activități economice legate de investițiile respective — turism, agrement, închiriere, servicii hoteliere sau sportive — pot deduce, în continuare, cheltuielile aferente bunurilor folosite propriu-zis în activitate. Distincția pe care ANAF o face este între bunul care produce venit impozabil și cel care doar există în bilanț ca o formă de optimizare fiscală.

ANAF a transmis un mesaj clar firmelor care își dau seama că au greșit. Contribuabilii care constată că au dedus nejustificat TVA sau cheltuieli legate de aceste bunuri pot depune declarații rectificative înainte ca verificările să înceapă. „Conformarea voluntară permite corectarea erorilor cu costuri mai reduse decât în cazul obligațiilor stabilite în urma unui control”, a precizat instituția, citată de Economedia.

Această formulare sugerează că ANAF mizează pe efectul de descurajare al anunțului în sine, înainte chiar de a demara controale concrete. Multe firme care au trecut, de-a lungul anilor, bunuri scumpe pe cheltuiala societății ar putea prefera să corecteze situația din proprie inițiativă, mai ales că o rectificare costă, de regulă, mai puțin decât o sancțiune aplicată după un control.

Măsura se înscrie într-un efort mai larg al autorităților fiscale de a folosi datele digitale colectate prin sistemele obligatorii de raportare pentru a identifica rapid zonele de risc, fără a mai depinde exclusiv de controale clasice, costisitoare și greu de extins la scara întregii economii. SAF-T și e-Factura, introduse treptat pentru majoritatea firmelor din România, oferă acum ANAF o imagine detaliată asupra tranzacțiilor, pe care instituția o poate exploata analitic.

Pentru antreprenori, mesajul practic este că bunurile de lux trecute pe firmă — mașini scumpe, ambarcațiuni, amenajări de agrement la reședințe private — nu mai pot fi tratate ca zonă gri fără riscuri. Documentarea legăturii dintre aceste achiziții și activitatea economică reală a firmei devine, potrivit anunțului ANAF, condiția esențială pentru păstrarea deducerilor fiscale aferente.