Atac cibernetic la Depozitarul Central: CNP-uri și coduri IBAN ale investitorilor, vizualizate de hackeri

Depozitarul Central, entitatea care administrează toate tranzacțiile și contractele de la Bursa de Valori București (BVB), a anunțat vineri că a fost ținta unui atac cibernetic. Aplicația folosită de investitori pentru înrolare și administrarea conturilor a devenit temporar indisponibilă, potrivit HotNews.ro.

Instituția a transmis un mesaj public, prin care confirmă dimensiunea incidentului. „Din informațiile pe care le deținem până în acest moment, în urma atacului cibernetic, au fost vizualizate date cu caracter personal ale utilizatorilor noștri”, se arată în comunicatul citat de Economica.net și preluat de HotNews.ro.

Printre datele vizualizate se numără nume și prenume, adresă, cod numeric personal, serie și număr de carte de identitate, adresă de e-mail, număr de telefon și cod IBAN. Depozitarul Central precizează că aceste informații „nu au fost modificate și/sau alterate”, adică hackerii le-au putut vedea, fără să le șteargă sau să le schimbe.

Instituția a contractat deja o echipă de specialiști în securitate cibernetică pentru gestionarea incidentului și a notificat Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC), autoritatea statului responsabilă cu răspunsul la astfel de atacuri.

Depozitarul Central nu administrează doar tranzacțiile curente de la bursă. Instituția păstrează și evidența „cuponarilor” din anii '90 — persoanele care au primit acțiuni gratuite de la stat, prin programul de privatizare în masă, dar nu le-au tranzacționat niciodată. Aceste conturi, multe dintre ele inactive de decenii, se regăsesc în aceeași bază de date vizată de atac.

Ce recomandă Depozitarul Central investitorilor afectați

Instituția a transmis utilizatorilor aplicației o listă de măsuri de precauție, pentru a limita riscul ca datele expuse să fie folosite în tentative de fraudă. Printre acestea se numără schimbarea parolelor folosite în comun pe mai multe servicii online și activarea autentificării în doi pași, acolo unde este disponibilă.

Deși parola de acces în aplicație nu pare să fi fost compromisă direct, Depozitarul Central avertizează asupra riscului ca datele vizualizate — nume, CNP, adresă, IBAN — să fie folosite pentru a face mai credibile tentativele de inginerie socială. Instituția recomandă utilizatorilor să verifice autenticitatea oricăror comunicări neobișnuite care par să vină din partea sa și să evite să facă publice pe rețelele de socializare alte date personale care ar putea completa profilul construit de atacatori.

Incident care vine pe fondul creșterii atacurilor cibernetice în România

Atacul asupra Depozitarului Central nu este un caz izolat. Luna trecută, chiar site-ul DNSC a înregistrat dificultăți temporare de accesare, pe fondul unui volum neobișnuit de mare de solicitări provenite simultan din surse multiple, un tipar specific atacurilor de tip DDoS.

Instituția a atras atenția, cu acea ocazie, că numărul incidentelor de securitate cibernetică înregistrate în România de la începutul anului a ajuns la 23.500, aproape dublu față de cele 13.739 din tot anul 2025. Numărul entităților notificate pentru vulnerabilități critice a crescut și el, de la 2.020 în 2025 la 3.178 în primele nouă luni ale acestui an.

DNSC funcționează, în acest context, cu doar 20% din personalul prevăzut de lege, lucrând pe anumite domenii cu studenți, din lipsă de experți disponibili pe piață. Guvernul a alocat luna trecută peste 14,7 milioane de lei suplimentari pentru salariile instituției, din Fondul de rezervă bugetară, pentru a evita blocarea plăților până la finalul anului.

Creșterea atacurilor cibernetice din 2026 a lovit atât instituții publice, cât și companii private din România. Potrivit unor date citate recent de presa economică, extorcarea cibernetică a crescut cu 46% în 2025, iar IMM-urile românești au devenit ținta principală a acestor atacuri, din cauza resurselor mai reduse de apărare informatică.

Cazul Depozitarului Central ilustrează un risc specific pentru infrastructura financiară: o singură instituție centralizează datele a sute de mii de investitori și acționari, inclusiv pe cele ale deținătorilor de acțiuni din privatizarea în masă din anii '90. O breșă într-un astfel de sistem expune dintr-o dată un volum mare de informații sensibile, utile atacatorilor atât pentru fraudă financiară directă, cât și pentru construirea de atacuri de inginerie socială ulterioare, mai sofisticate.