Nuclearelectrica mizează pe repornirea Cernavodă la 1 noiembrie, cu profit net redus la 1,4 miliarde de lei

Ce se întâmplă cu banii Nuclearelectrica după ce ambele reactoare de la Cernavodă au stat oprite luni de zile? Răspunsul vine chiar din propunerea de rectificare bugetară publicată de companie pe 15 octombrie: profitul net scade cu aproape un miliard de lei, până la 1,4 miliarde de lei, potrivit Economedia.ro. Compania spune că și-a construit noul buget pe ipoteza că Unitățile 1 și 2 vor reporni simultan pe 1 noiembrie 2026.

Centrala de la Cernavodă a intrat într-o criză fără precedent în acest an. Unitatea 1 a fost oprită la sfârșitul lunii iulie, iar Unitatea 2 a urmat-o pe 13 august, când nivelul Dunării a coborât sub pragul de siguranță necesar răcirii reactoarelor. Pentru prima dată de la punerea în funcțiune a celor două unități, România a rămas complet fără producție de energie nucleară, care în mod normal acoperă aproximativ 20% din consumul național de electricitate.

Nuclearelectrica a explicat, în comunicatele transmise în luna august, că oprirea celor două unități a fost o decizie de prudență, legată strict de scăderea debitului fluviului, și nu de o problemă tehnică a instalațiilor. Compania a precizat că reconectarea depinde de prognozele Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor privind evoluția nivelului Dunării în perioada următoare.

De ce scade profitul Nuclearelectrica cu 41,5%

Potrivit propunerii de rectificare, profitul brut bugetat pentru 2026 coboară cu 41,5% față de nivelul aprobat inițial, până la aproximativ 1,4 miliarde de lei. Profitul net urmează aceeași traiectorie, scăzând cu circa 887 de milioane de lei față de bugetul aprobat la începutul anului, până la un nivel estimat între 1,17 și 1,18 miliarde de lei, conform documentului citat de Economedia.ro.

Explicația companiei este directă: veniturile din vânzarea de energie sunt cu aproape un miliard de lei mai mici decât cele prognozate inițial, pe fondul opririi prelungite a celor două reactoare. În același timp, Nuclearelectrica a fost nevoită să cumpere energie electrică de pe piața liberă pentru a-și onora contractele, iar acest cost suplimentar s-a ridicat la 261 de milioane de lei.

„Elaborarea prezentei propuneri bugetare urmează un principiu de prudență, având la bază două premise distincte: pentru estimarea veniturilor s-a considerat repornirea celor două unități nucleare începând cu 1 noiembrie 2026, iar cheltuielile de exploatare au fost estimate prudent, ținând cont de un scenariu mai favorabil”, arată compania, potrivit Economedia.ro.

Impactul financiar nu se oprește la profit. Livrările de energie estimate pentru tot anul 2026 coboară de la 9.080 de gigawați-oră la 6.743 de gigawați-oră, o reducere de peste 25% din producția planificată inițial. Veniturile totale ale companiei sunt revizuite în scădere cu aproape 15%. Costul energiei cumpărate de pe piață a crescut cu peste 80% față de estimarea inițială, pe măsură ce Nuclearelectrica a trebuit să acopere golul lăsat de propria producție oprită.

Nivelul rectificat al productivității muncii scade și el, cu 17,3% față de valoarea bugetată aprobată inițial, un indicator care reflectă direct impactul opririi asupra activității curente a companiei. Dacă în primul semestru al anului compania a raportat un profit solid, rectificarea arată că a doua jumătate a anului ar urma să se încheie pe pierdere netă, din cauza lunilor în care centrala nu a produs deloc energie.

Când ar putea reporni centrala de la Cernavodă

Întrebarea pe care și-o pun acum atât compania, cât și autoritățile de la Ministerul Energiei este simplă: va reporni efectiv centrala la 1 noiembrie, așa cum presupune bugetul rectificat? Până la data publicării propunerii, 15 octombrie, Nuclearelectrica nu confirmase oficial o dată certă de repornire, ci doar un scenariu de lucru folosit pentru calculele financiare.

Cu doar câteva zile înainte, pe 11 octombrie, compania anunțase că ambele unități rămân în continuare oprite, în regim de siguranță, fără un termen concret pentru reconectarea la Sistemul Energetic Național. Reprezentanții Nuclearelectrica au insistat de fiecare dată că oprirea nu pune probleme de securitate nucleară, ci afectează exclusiv producția de electricitate, iar reluarea activității rămâne condiționată strict de evoluția nivelului Dunării.

Compania a avertizat explicit, în nota de fundamentare a bugetului rectificat, că dacă repornirea se produce mai târziu de 1 noiembrie, gradul de realizare a veniturilor estimate va fi afectat negativ. Cu alte cuvinte, scenariul de 1,4 miliarde de lei profit net rămâne o estimare optimistă, construită pe o ipoteză care nu a fost încă validată de condițiile hidrologice de pe Dunăre.

Oprirea prelungită a avut consecințe și dincolo de bilanțul companiei. Ministerul Energiei a anunțat, odată cu oprirea Unității 2 în august, o serie de măsuri pentru compensarea energiei pierdute, printre care scoaterea din rezervă a unor capacități termoenergetice suplimentare. Lipsa producției nucleare a pus presiune asupra sistemului energetic național într-o perioadă în care cererea de electricitate rămâne ridicată, iar prețurile pe piața angro au fost influențate de necesitatea achiziției suplimentare de energie.

Rectificarea bugetară afectează și planurile de investiții ale companiei pentru acest an. Nuclearelectrica propune reducerea programului de investiții de la 3,47 miliarde de lei la aproximativ 3,36-3,37 miliarde de lei, o diminuare de peste 100 de milioane de lei. Cea mai mare parte a reducerii provine din revizuirea sumelor alocate proiectului de retehnologizare a Unității 1, care urmează să fie oprită pentru lucrări ample de reabilitare începând cu anul viitor, independent de criza generată de seceta de pe Dunăre.

Propunerea de rectificare a bugetului de venituri și cheltuieli urmează să fie supusă aprobării acționarilor în Adunarea Generală programată pentru 29 octombrie 2026, cu doar câteva zile înainte de termenul-limită pe care compania și-l-a asumat pentru repornirea centralei. Până atunci, Nuclearelectrica rămâne dependentă de un factor pe care nu îl poate controla: debitul Dunării, fluviul care alimentează cu apă de răcire cele două reactoare și care, în acest an, a coborât sub pragurile de siguranță pentru prima dată de la darea în folosință a Unității 2, în 2007.