Programul de guvernare propus de premierul desemnat Luca Niculescu include trecerea graduală a impozitării proprietăților la valoarea de piață, potrivit documentului consultat de Economedia. Textul vorbește despre o „reformă a impozitării proprietății prin trecerea graduală către valoare de piață până la finalul procesului de consolidare” fiscale.

Măsura reia un angajament pe care România și l-a asumat prin Planul Național de Redresare și Reziliență, dar pe care guvernele Ciucă și Ciolacu l-au amânat ani la rândul. Executivul condus de Ilie Bolojan a scos recent reforma din condiționalitățile PNRR, iar ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, declarase atunci că nu era „neapărat în acest moment o reformă care să corespundă așteptărilor societății”.

Patru amânări și un sistem informatic care nu există

Guvernul a decis prima dată, în iulie 2022, să schimbe modul de calcul al impozitului pe proprietăți. Vechiul sistem, bazat pe zonă și materiale de construcție, urma să fie înlocuit cu unul raportat la valoarea din grila notarială, cu termen de aplicare 1 ianuarie 2023. Termenul a fost amânat succesiv, în fiecare an, de guvernele Ciucă și Ciolacu.

Cea mai recentă dată stabilită pentru intrarea în vigoare a fost 1 ianuarie 2026, dar și aceasta a picat, pentru că softurile necesare nu au putut fi implementate la timp. Ministerul Finanțelor spunea că beneficiază de asistență tehnică din partea Fondului Monetar Internațional și a Băncii Mondiale pentru realizarea reformei, cele două instituții subliniind complexitatea proiectului și nevoia unui sistem informatic capabil să susțină modele de evaluare specifice.

FMI a recomandat României extinderea utilizării valorii de piață atât pentru proprietățile rezidențiale, cât și pentru cele nerezidențiale. Instituția a mai propus ca terenul și clădirile aflate în aceeași proprietate să fie tratate ca o singură unitate imobiliară, pentru proprietățile nerezidențiale.

Fără acest sistem digital, autoritățile au recurs, ca etapă intermediară, la grila notarială — un instrument contestat de specialiști încă din 2022. Asociația Națională a Evaluatorilor Autorizați din România (ANEVAR) a avertizat atunci că studiile de piață ale notarilor nu reprezintă o estimare reală a valorii, ci doar o colecție de prețuri minime înregistrate în anul anterior. În zonele fără tranzacții active, aceste studii nici nu oferă valori de referință, arăta asociația.

ANEVAR a mai spus că studiile notariale nu sunt unitare și nu sunt realizate de evaluatori autorizați. Chiar Uniunea Națională a Notarilor Publici din România a confirmat că notarii nu au nicio competență în stabilirea valorii impozabile a clădirilor și terenurilor pe care le acoperă aceste studii.

Ce înseamnă pentru proprietari trecerea la valoarea de piață

Trecerea la impozitarea bazată pe valoarea de piață ar putea aduce noi creșteri de impozite pentru o parte dintre proprietari, mai ales în orașele unde prețurile imobiliare sunt ridicate — București, Cluj și Constanța sunt menționate explicit în documentul citat de Economedia. În localitățile cu piețe imobiliare slabe, unde cererea și prețurile sunt mici, efectul ar putea fi invers, cu scăderi ale impozitelor.

Reforma vine peste un pachet fiscal deja aplicat de Guvernul Bolojan, care a majorat taxele locale pe locuințe, clădiri și mașini începând cu ianuarie 2026. Această măsură a dus la creșteri de 50-70% pentru unele locuințe, în funcție de vechimea clădirii și de deciziile administrațiilor locale.

Alex Milcev, partener și lider al departamentului de asistență fiscală și juridică la EY România, a explicat anterior implicațiile unei astfel de schimbări pentru populație. România este pe primul loc în Uniunea Europeană la procentul de populație proprietară de imobile, cu peste 90% dintre români locuind într-o locuință proprie, a subliniat Milcev.

„Toate aceste persoane vor avea un cost sporit în mod semnificativ față de cel actual [...], care va reflecta și va fi mai aproape de valoarea adevărată a proprietății, iar acest aspect ar putea să producă consecințe pe termen lung”, a spus Alex Milcev, partener EY România.

Milcev a avertizat că un efect previzibil ar fi migrarea către zone mai ieftine a celor care nu își vor putea permite taxele mai mari pentru proprietăți. Pentru companii, deciziile de investiție în fabrici, parcuri industriale sau depozite vor fi influențate tot mai mult de nivelul taxelor locale, a adăugat reprezentantul EY, pentru că randamentul investițional va fi sub presiune suplimentară.

Documentul programului de guvernare nu precizează deocamdată cât anume vor crește sau scădea impozitele pentru fiecare categorie de proprietari, notează Profit.ro. Programul mai prevede păstrarea principiului cotei unice de impozitare, dar și creșterea veniturilor bugetare prin lărgirea bazei impozabile și prin revizuirea facilităților fiscale existente. Alături de reforma impozitului pe proprietate, documentul include introducerea unui „exit tax” pentru anumite câștiguri scoase din țară, achitarea restanțelor la indemnizațiile de concediu medical și promisiunea unor rambursări mai rapide de TVA către companii.

Potrivit Economedia, programul propune și inventarierea tuturor facilităților și deducerilor fiscale existente, urmând ca fiecare să primească un termen de expirare, înainte ca autoritățile să decidă dacă o mențin sau o elimină. Măsura face parte dintr-un pachet mai amplu, gândit pentru sustenabilitatea veniturilor bugetare și reducerea presiunii asupra cheltuielilor publice pe termen mediu.

Calendarul exact al reformei impozitării proprietăților rămâne, deocamdată, nesigur. Documentul vorbește despre o trecere graduală, legată de finalul procesului de consolidare fiscală, fără un termen ferm de implementare. Având în vedere istoricul de patru amânări succesive și lipsa unui sistem informatic funcțional, scepticismul privind respectarea unui nou termen pare justificat.