47 de euro pe lună: ce îi mai rămâne unui salariat român după rata la casă, potrivit FIDES

Locuințele din România nu mai pot fi considerate accesibile pentru tineri, chiar dacă prețul pe metru pătrat rămâne mai mic decât în alte orașe europene. Așa a descris situația Tinu Sebeșanu, președintele Federației Investitorilor și Dezvoltatorilor pentru o Economie Sustenabilă (FIDES), în cadrul emisiunii de business ZF Live.

Potrivit lui Sebeșanu, piața imobiliară românească se află într-un punct de inflexiune, în care prețurile cresc mai repede decât puterea de cumpărare a populației. „Dacă comparăm prețul pe metru pătrat cu alte orașe europene, dar dacă adăugăm și coșul zilnic și vedem ce mai rămâne pentru trai, nu se poate spune că locuințele sunt accesibile în România”, a explicat președintele FIDES, potrivit ZF.

Datele au fost prezentate săptămâna trecută la Affordable Housing Summit Romania 2026, organizat la București de FIDES împreună cu Confederația Patronală Concordia. Evenimentul a adus la aceeași masă dezvoltatori, bănci, autorități și investitori, cu scopul declarat de a construi politici publice pentru locuințe accesibile înainte ca problema să devină o criză, așa cum s-a întâmplat deja în alte state europene.

Rata la un apartament de 55 de metri pătrați mănâncă 56% din salariu

Calculul central al summitului, realizat de Institutul pentru Orașe Vizionare (IOV) la cererea FIDES, pornește de la un exemplu concret: un apartament de 55 de metri pătrați, cumpărat cu un avans de 15% și un credit pe 25 de ani. În acest scenariu, rata lunară ajunge la 56,3% din salariul mediu net, cu peste 11 puncte procentuale peste pragul de 45% din venit pe care Banca Națională a României îl acceptă la creditele pentru prima locuință, conform ZF.

După plata ratei și a coșului minim de trai, unui salariat cu venit mediu îi rămân aproximativ 47 de euro pe lună, potrivit datelor prezentate la summit și preluate de mai multe publicații economice. Concluzia prezentării, susținută de Florian Filat, directorul executiv al IOV, a fost formulată tranșant: locuința este relativ accesibilă, dar finanțarea ei nu mai este.

Paradoxul românesc se vede și în structura proprietății. În 2025, 93,2% dintre români locuiau într-o locuință deținută de gospodărie, a doua cea mai mare pondere din Uniunea Europeană, iar 92% nu aveau niciun credit ipotecar pe ea. În același timp, potrivit datelor Colliers prezentate de Gabriel Blăniță, director Valuation & Advisory Services la Colliers România, doar 1% dintre români locuiesc într-o casă cu credit ipotecar activ și doar 7% stau în chirie, comparativ cu 27%, respectiv 35% în zona euro.

A deține o locuință nu înseamnă automat a avea locuința de care ai nevoie, a atras atenția Constantin Sebeșanu, președintele FIDES, într-un comunicat citat de Bursa.ro. Potrivit lui, 40,4% dintre români trăiesc în spații supraaglomerate, o pondere mult peste media europeană.

Restanțele la facturi s-au dublat în patru ani, cel mai mare avans din UE

Un alt indicator prezentat la summit arată vulnerabilitatea financiară tot mai mare a gospodăriilor românești. Restanțele la chirie, rată, utilități sau cumpărături în rate s-au dublat în patru ani, de la 9,4% în 2021 la 18,5% în 2025, cea mai mare creștere înregistrată în Uniunea Europeană, conform comunicatului FIDES citat de Bursa.ro și Forbes.ro.

Această creștere survine într-un context în care prețurile locuințelor continuă să urce, chiar dacă numărul tranzacțiilor scade. La nivel național, piața rezidențială trece printr-o fază de încetinire: cumpărătorii semnează mai puține contracte, însă prețurile nu coboară, pentru că oferta rămâne evaluată la niveluri ridicate. Cluj-Napoca rămâne cea mai scumpă piață din țară, cu prețuri care, în anumite zone, depășesc nivelul unor orașe precum Madrid sau Berlin.

FIDES propune, ca soluție pe termen lung, un program național de locuire accesibilă, însoțit de reguli clare pentru parteneriatele public-private și pentru societățile de investiții imobiliare de tip REIT, aflate în procedură legislativă la Camera Deputaților. „Pentru a trece de la politici la proiecte și de la proiecte la locuințe pe care oamenii și le pot permite, avem nevoie de un program național și de reguli care să funcționeze, inclusiv pentru parteneriatele public-private și pentru REIT”, a declarat Constantin Sebeșanu, președintele FIDES, citat de Forbes.ro.

Potrivit Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, politica de coeziune 2021-2027 include investiții de peste 500 de milioane de euro pentru locuințe sociale și accesibile, din care 206,5 milioane de euro au fost direcționate către domeniu prin revizuirea de la jumătatea perioadei. Suma rămâne însă mică raportat la dimensiunea problemei, iar accesarea ei depinde de existența unor proiecte pregătite și a unor mecanisme eficiente de implementare, se arată în comunicatul federației.

Concluziile summitului propun trei direcții: un program național de locuire accesibilă adaptat nevoilor locale, un cadru legislativ și financiar funcțional pentru parteneriatele public-private și pentru REIT, și constituirea unui hub național care să coordoneze astfel de proiecte. Organizatorii susțin că procedurile trebuie să fie simple și previzibile, iar autoritățile locale au nevoie de sprijin tehnic pentru a putea acționa rapid acolo unde decizia lor contează.

Pentru antreprenorii din construcții și dezvoltare imobiliară, mesajul de la summit e direct: blocajul pieței nu mai vine din lipsa cererii sau din prețul pe metru pătrat, ci din incapacitatea băncilor și a cumpărătorilor de a susține finanțarea pe termen lung, într-un climat de dobânzi ridicate și venituri care cresc mai lent decât costul locuirii.