România, lider UE la criptoactive și ultima la conturi bancare, avertizează BNR

România ocupă primul loc în Uniunea Europeană la preferința populației pentru criptoactive, dar ultimul loc la ponderea adulților cu cont bancar, potrivit unei analize prezentate de Florian Neagu, directorul Direcției de Stabilitate Financiară din Banca Națională a României. Declarațiile au fost făcute luni, la o conferință de specialitate, și au fost citate de HotNews.ro.

„După estimările noastre, și ne-am uitat la 21 de țări din Uniunea Europeană, am fi pe primul loc în ceea ce privește preferința populației către asemenea tipuri de active”, a spus Neagu, potrivit sursei citate.

Potrivit unei alte estimări citate de oficialul BNR, românii ar fi acumulat deja criptoactive de până la 12 miliarde de euro. Cifra coincide cu cea prezentată recent de Gabriel Avrămescu, prim-vicepreședintele Autorității de Supraveghere Financiară, care a vorbit despre o rată de deținere de aproape 15% din populație, cea mai ridicată din Uniunea Europeană, și o tendință de creștere spre 27-28% până în 2030.

Apetit cât Polonia, dar educație financiară mai slabă

Cam 15% din populația activă a României „cochetează într-un fel sau altul” cu acest tip de plasament, a precizat Neagu. În țară funcționează deja în jur de 170 de bancomate pentru criptomonede, un număr apropiat, raportat la populația adultă, de cel din Polonia și Cehia.

Diferența dintre România și cele două state vecine nu stă în apetitul pentru cripto, ci în pregătirea populației care investește în aceste active. „România are un scor de educație financiară de 54-55 din 100. Polonia are o pondere a deținerilor de cripto asemănătoare, dar un scor de 64-65”, a explicat directorul BNR.

Decalajul de zece puncte între cele două țări, la un apetit similar pentru active speculative, îl îngrijorează pe oficialul băncii centrale. „Atunci când nivelul de educație financiară nu este printre cele mai bune din Europa, trebuie să ne asigurăm că cei care investesc în această direcție conștientizează cât mai bine și riscurile la care se expun”, a avertizat Neagu.

Contrastul se vede și la nivel instituțional. Comisia Europeană a continuat, în luna iunie, procedura de infringement împotriva României și Poloniei pentru netranspunerea integrală a regulamentului european privind piețele de criptoactive, MiCA, potrivit Digi24.ro. Cele două state nu notificaseră la termen nici normele privind sancțiunile administrative aplicabile în cazul încălcării regulilor europene.

Fără o autoritate națională desemnată pentru supravegherea criptoactivelor, Autoritatea de Supraveghere Financiară nu poate autoriza platformele de tranzacționare care activează deja pe piața locală. Avrămescu a descris situația ca pe „un mare paradox”, în care fluxuri financiare importante circulă nesupravegheate.

Banii care pleacă din țară în loc să finanțeze economia

Un alt contrast ține de incluziunea financiară propriu-zisă. România este pe ultimul loc în Europa la ponderea adulților care au cont bancar: sub 70%, față de o medie europeană de 94%, potrivit datelor prezentate de Neagu.

Oficialul BNR consideră că ordinea firească ar trebui să fie inversă: întâi un cont bancar, apoi o experiență de investiții la bursă, și abia apoi, eventual, criptoactive. „Uneori e normal să arzi etape. Sunt unele momente însă în care parcă e mai bine să vezi dacă nu mai mult strici decât ajuți”, a spus Neagu, citat de HotNews.ro. „A trece peste aceste etape și a sări direct în criptoactive s-ar putea să fie riscant”, a adăugat el.

Dincolo de protecția investitorilor individuali, directorul de Stabilitate Financiară a punctat și un argument macroeconomic mai puțin discutat public. Economia românească are nevoie ca economiile populației să rămână în țară, fie în bănci, fie în sectorul financiar nebancar, fie pe piața de capital.

Plasamentele în cripto, spune Neagu, „se duc în afară și ajută finanțele altor țări. De regulă, Statele Unite.” Cu alte cuvinte, banii pe care o economie cu deficite mari i-ar putea folosi pentru finanțare internă ajung, prin criptoactive, să finanțeze alte piețe, nu pe cea locală.

Comparația cu piața de capital tradițională arată amploarea fenomenului. Potrivit datelor Fondului de Compensare a Investitorilor, citate de ZF.ro, la finalul lunii iunie erau înregistrați aproximativ 325.000 de investitori la bursă. Numărul estimat de deținători de criptoactive, de câteva milioane de persoane, îl depășește cu mult, deși cele două cifre provin din metodologii diferite: una din raportări ale intermediarilor, cealaltă din studii de piață.

Activele tuturor fondurilor de investiții distribuite în România ajunseseră, la rândul lor, la circa 81 de miliarde de lei, adică aproximativ 15,1 miliarde de euro, sumă apropiată de valoarea estimată a deținerilor de criptoactive. Diferența esențială rămâne însă protecția legală: spre deosebire de acțiunile păstrate la un intermediar autorizat, criptoactivele nu beneficiază de o schemă de compensare în caz de faliment al platformei.

Fără o autoritate competentă desemnată pentru MiCA, investitorii români din cripto rămân, cel puțin deocamdată, într-un vid de supraveghere pe care îl au deja rezolvat alte state membre ale Uniunii Europene.