Terramont, afacerea de 1,7 milioane de lei născută dintr-o pasiune pentru drumeții montane

Cum ajunge o pasiune de weekend, mersul pe munte, să devină o afacere cu venituri de milioane de lei și mii de clienți pe an? Răspunsul vine din Cluj, de la fondatorul agenției Terramont, potrivit Ziarul Financiar.

George Petrișor a pornit în 2012 o asociație care organiza drumeții și activități montane în România. Astăzi conduce o agenție de turism montan și de aventură care a strâns, anul trecut, venituri de 1,7 milioane de lei. În 14 ani de activitate, Terramont a organizat peste 1.300 de drumeții, atât în țară, cât și în destinații precum Islanda, Himalaya, Karakorum, Pakistan, Peru, Patagonia, Noua Zeelandă, Kilimanjaro sau Uganda, și a avut peste 27.000 de participanți.

„S-a schimbat foarte mult. Acum cel puțin 15-25 de ani, în general, oamenii care mergeau pe munte aveau deja o legătură cu acesta”, spune George Petrișor, citat de sursa menționată. El explică faptul că mersul pe munte era, pentru generațiile mai vechi, „un soi de moștenire”, transmisă prin familie sau prin cluburile montane.

De ce aleg tot mai mulți români vacanțele de aventură

Profilul celor care urcă pe trasee montane s-a schimbat radical în ultimul deceniu. Tinerii aflați la început de drum se amestecă, pe potecile din Carpați, cu adulți care descoperă drumețiile după 30, 40 sau chiar 50 de ani. Alături de ei merg și pasionați care vor să treacă de la ture de câteva ore la expediții de câteva zile, la altitudine mare.

Fondatorul Terramont observă că publicul de azi nu mai caută doar performanța sportivă. Generațiile tinere vin pentru experiență, comunitate și socializare. Persoanele trecute de 35 de ani aleg, în schimb, turismul de aventură pentru a-și testa limitele fizice și mentale și pentru a ieși din rutina zilnică, potrivit explicațiilor sale pentru ZF.ro.

Social media a contribuit la popularizarea muntelui, dar are și o limită. George Petrișor atrage atenția asupra unei capcane vizuale frecvente: fotografiile de pe vârfuri nu arată efortul real. „Problema apare atunci când o experiență complexă este redusă la un clip de 20 de secunde”, explică el, adăugând că imaginile nu arată „dificultatea traseului” sau cele „şapte-opt ore de efort”.

Datele oficiale confirmă o piață aflată într-o schimbare de direcție. Potrivit unei analize realizate pentru Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, zona montană a generat peste 350 de milioane de euro cifră de afaceri în 2021, adică un sfert din cifra de afaceri totală a turismului românesc, și aproape 100 de milioane de euro profit anual. Totuși, turismul montan clasic, de cazare, pierde teren: sosirile în stațiunile montane au scăzut cu 4,1% în prima jumătate a anului 2026, iar înnoptările cu 6,7%, potrivit datelor Institutului Național de Statistică. În același interval, programele de turism de aventură au atras cu aproape 20% mai mulți participanți față de anul anterior, arătând că segmentul de experiențe în aer liber crește exact atunci când cazarea clasică la munte scade.

Cum poate crește sănătos piața turismului montan

Pentru George Petrișor, simpla creștere a numărului de turiști nu ar trebui să fie obiectivul industriei. „Nu cred că obiectivul ar trebui să fie doar să aducem cât mai mulți oameni pe munte. Piața poate crește mai sănătos prin valoarea experienței, nu doar prin numărul participanților”, afirmă el. Asta înseamnă, spune fondatorul Terramont, „ghidaj mai bun” și „experiențe tematice”, alături de servicii și cabane mai bune.

Dezvoltarea pieței depinde, în opinia sa, și de infrastructură: trasee întreținute, marcaje corespunzătoare, cabane și refugii, dar și investiții în formarea și autorizarea ghizilor montani. Într-o piață în creștere, profesionalizarea serviciilor poate deveni factorul care separă agențiile serioase de cele improvizate.

Evenimentele sportive montane, de la alergare montană la mountain biking, schi sau escaladă, pot contribui direct la economiile locale. Participanții se cazează în unități locale, mănâncă la restaurante din zonă și folosesc transportul local, generând venituri care rămân în comunitățile montane. Terramont a legat deja acest model de proiecte concrete de întreținere a traseelor: agenția a organizat, în septembrie 2026, o acțiune de remarcare a 13 kilometri din Creasta Retezatului, alături de Salvamont Uricani.

Educația montană și prevenția rămân, spune George Petrișor, condiții esențiale pentru o creștere sustenabilă a numărului de drumeți. Alegerea traseului potrivit nivelului de pregătire, verificarea vremii, orientarea și gestionarea timpului contează mai mult decât echipamentul scump. Un rucsac performant nu poate înlocui cunoștințele necesare pentru a lua decizii corecte pe munte, atrage el atenția.

Pentru următorii ani, fondatorul Terramont se așteaptă ca piața să se maturizeze treptat. Participanții care încep cu drumeții ușoare vor căuta, pas cu pas, experiențe mai complexe: de la trekking de mai multe zile, până la expediții internaționale. Criteriile de alegere ale clienților vor pune accent tot mai mare pe calitatea serviciilor ghizilor, pe organizare și pe siguranță, nu doar pe prețul biletului.