România a strâns 650 de miliarde de lei deficit din 2020, iar reforma cheltuielilor rămâne neîncepută

România are de peste cinci luni un guvern interimar, iar premierul desemnat Luca Niculescu își construiește programul în jurul colectării veniturilor la buget, potrivit HotNews.ro. Dan Manolescu, președintele Camerei Consultanților Fiscali (CCF), spune însă că soluția se află în altă parte: în reforma cheltuielilor publice, promisă de un an și rămasă neîncepută.

Manolescu a vorbit la conferința „Actualități și perspective în managementul și fiscalitatea societăților”, organizată de Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia împreună cu Camera Consultanților Fiscali, Camera Auditorilor Financiari și Corpul Experților Contabili, potrivit Bursa.ro.

„Cred că prioritatea Guvernului ar trebui să fie reforma în zona altor instituții care trebuiau, de fapt, reformate”, a declarat Dan Manolescu, președintele CCF.

Potrivit lui Manolescu, programul de guvernare din anul anterior conținea o serie întreagă de măsuri care vizau atât veniturile, cât și cheltuielile, în special reforme administrative, ale instituțiilor publice și ale companiilor de stat. Aceste măsuri nu s-au materializat, a precizat el.

Reforma cheltuielilor, promisă de un an și tot neîncepută

Președintele CCF susține că partea de venituri a ajuns la limită. Creșterile de taxe din ultimii ani s-au reflectat deja în consum și în deciziile de investiții ale companiilor, a explicat Manolescu. În opinia sa, nu mai există spațiu pentru modificări fiscale de amploare sau pentru creșteri suplimentare de cote.

„Am ajuns ca din 2020 până acum să avem deficite totale de 650 de miliarde de lei, deci cam 130 de miliarde de euro, pe care a trebuit să le finanțăm la dobânzi care au crescut foarte mult. E nevoie de a ne apuca serios de treabă și de reforme în zona cheltuielilor”, a spus Dan Manolescu, citat de HotNews.ro.

Suma de 650 de miliarde de lei reprezintă deficitele bugetare cumulate ale României din 2020 încoace. Ea a fost finanțată prin împrumuturi, la dobânzi care au urcat semnificativ în ultimii ani, ceea ce înseamnă costuri suplimentare și recurente pentru bugetul de stat, dincolo de principalul datoriei.

Strângerea celor 233 de voturi necesare în Parlament este o misiune dificilă pentru Luca Niculescu, desemnat premier de președintele Nicușor Dan pe 6 octombrie, scrie HotNews.ro. Mai multe nominalizări anterioare pentru funcția de premier au eșuat în ultimele luni, pe fondul interimatului prelungit la guvernare.

Ce prevede programul de guvernare Niculescu privind taxele și colectarea

Cabinetul condus de Luca Niculescu a depus la Parlament programul de guvernare pentru perioada 2026–2028, potrivit HotNews.ro. Documentul propune trecerea de la o ajustare bugetară predominant cantitativă la o consolidare calitativă, prin cheltuieli mai eficiente, colectare mai bună și combaterea evaziunii fiscale.

Printre măsurile anunțate se numără eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri (IMCA) de la 1 ianuarie 2027, reforma impozitării proprietăților prin raportare la valoarea de piață și menținerea cotei unice de impozitare. Programul nu prevede taxe sau impozite noi pentru anul viitor.

Guvernul își propune un deficit bugetar de 5,2% din PIB în 2027, cu obiectivul de a-l reduce sub 3% din PIB până în 2030. Cheltuielile de personal din sectorul public ar urma să scadă treptat, de la 9,3% din PIB în 2024 la 7,9% din PIB în 2031, potrivit documentului citat de Știrile ProTV.

Luca Niculescu a explicat, înaintea depunerii programului, de ce preferă să pună accentul pe colectare în locul tăierilor de cheltuieli, potrivit Capital.ro.

„Există o mai bună colectare de care are nevoie România, pentru că noi vorbim des despre tăieri de cheltuieli şi evident că sunt zone în care lucrurile pot fi îmbunătăţite, dar suntem ţara din Europa cu cea mai redusă rată de colectare”, a afirmat Luca Niculescu.

Premierul desemnat a precizat că reforma companiilor de stat trebuie continuată, dar că accentul ar trebui mutat de la reducerile de cheltuieli către măsuri care pot aduce venituri suplimentare, printre care atragerea investițiilor și utilizarea fondurilor europene.

Programul de guvernare mizează și pe reorganizarea ANAF, extinderea controalelor bazate pe analiza de risc și introducerea unui sistem de „scoring fiscal pozitiv” pentru contribuabilii cu un comportament fiscal bun, care ar urma să beneficieze de rambursări mai rapide și de mai puține controale. România pierde aproximativ 30% din TVA-ul teoretic colectabil, cel mai mare decalaj din Uniunea Europeană, potrivit documentului de guvernare.

Poziția exprimată de Dan Manolescu arată divergența dintre abordarea Guvernului, concentrată pe venituri suplimentare și colectare, și cea susținută de mediul fiscal privat, care cere în primul rând reducerea și raționalizarea cheltuielilor publice. Ambele direcții figurează, parțial, în programul de guvernare depus la Parlament, dar implementarea lor depinde de votul de învestitură și de capacitatea Executivului de a trece prin Parlament măsurile anunțate.