MApN cere 10 milioane de euro fonduri europene pentru panouri solare la Stadionul Steaua, ca să reducă chiria plătită de FCSB

Ministerul Apărării Naționale (MApN) pregătește o cerere de finanțare nerambursabilă de 10 milioane de euro pentru a instala panouri fotovoltaice și sisteme de stocare a energiei la Stadionul Steaua din Ghencea, potrivit unui răspuns oficial transmis către libertatea.ro. Miza nu e doar ecologică: stadionul costă enorm la utilități, iar aceste costuri se regăsesc, în ultimă instanță, în chiria uriașă pe care o plătesc cluburile de fotbal care joacă acolo, inclusiv FCSB, echipa lui Gigi Becali.

Datele comunicate de minister arată că media lunară a cheltuielilor stricte de funcționare pentru complex ajunge la 381.300,49 lei, adică aproximativ 71.500 de euro. Suma acoperă exclusiv energia electrică, gazele naturale și apa-canal, fără alte costuri de organizare a evenimentelor sportive. Extrapolat pe un an întreg, costul utilităților ajunge la circa 4,58 milioane de lei, adică aproape 858.000 de euro, dacă nivelul de consum rămâne constant.

La aceste sume fixe se adaugă cheltuielile punctuale pentru fiecare meci. Folosirea nocturnei, a sistemelor de climatizare și a echipamentelor tehnice din infrastructură generează, pentru o singură partidă, o notă de plată de circa 6.000 de euro, valoare care variază în funcție de anotimp, durata utilizării și vreme.

Stadionul din Ghencea nu are, în prezent, nicio instalație de captare a energiei solare, ceea ce îl face complet dependent de sistemul energetic național, la prețurile pieței libere. Proiectul pe care CSA Steaua îl pregătește, conform informațiilor transmise ministerului, nu vizează doar montarea panourilor pe acoperișul tribunelor, ci și achiziția unor unități avansate de stocare în baterii, necesare pentru alimentarea nocturnei la meciurile de seară, atunci când panourile nu mai produc electricitate.

Cât costă, de fapt, un meci al FCSB în Ghencea

Chiria pe care o plătește FCSB pentru a juca pe stadionul administrat de CSA Steaua a devenit, în ultimii ani, un subiect disputat constant între conducerea armatei și echipa lui Gigi Becali. Tariful orientativ pentru punerea la dispoziție a stadionului variază, potrivit regulamentului MApN, între 35.761 de euro și 47.251 de euro pe meci, fără TVA, în funcție de competiție.

Suma a tot crescut în ultimii ani. În 2022, pentru un amical al naționalei cu Grecia, CSA Steaua a încasat de la Federația Română de Fotbal aproximativ 26.500 de euro. Un an mai târziu, la debutul FCSB pe stadion, chiria ajunsese deja la 45.000 de euro pe meci, iar ulterior a urcat către pragul de 60.000 de euro, potrivit informațiilor publicate de golazo.ro. Chiar Gigi Becali a recunoscut public povara financiară: „E dublu prețul la Ghencea acum. Înainte ne costa vreo 60.000 și capacitatea este jumătate din Arena Națională, unde dădeam 30.000”, a spus patronul FCSB, citat de digisport.ro.

Pentru un club care joacă mai multe meciuri consecutive pe Ghencea — cum s-a întâmplat în perioadele în care Arena Națională a fost indisponibilă din cauza altor evenimente — facturile se adună rapid la sute de mii de euro doar din chirie, fără a include paza, utilitățile suplimentare sau organizarea propriu-zisă a evenimentului. Costul total pentru un singur meci, cu tot cu pază și servicii conexe, poate ajunge între 100.000 și 150.000 de euro, în funcție de numărul de spectatori, conform estimărilor publicate de fanatik.ro.

Ministrul Energiei a acuzat, într-un interviu citat de golazo.ro, că nivelul chiriei din Ghencea a fost stabilit în mod intenționat foarte ridicat, astfel încât niciun club să nu-și dorească să joace acolo. Diferența față de Arena Națională, unde chiria medie e de 35.000 de euro pe meci, rămâne una semnificativă, mai ales că stadionul din Ghencea are aproape jumătate din capacitatea celui de pe Bulevardul Basarabia.

Ce ar putea însemna fondurile europene pentru chiria echipelor de fotbal

Soluția pe care o urmărește CSA Steaua este accesarea unor fonduri nerambursabile prin Fondul pentru Modernizare, instrumentul financiar alimentat din veniturile obținute din licitarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră. Cadrul legal pentru acest tip de finanțare a fost stabilit prin Ordinul ministrului Energiei nr. 1.065/2026, care permite acordarea unor sprijine de până la 10 milioane de euro per beneficiar, în limita cheltuielilor eligibile.

Programul-cheie derulat de Ministerul Energiei prevede, la nivel național, un buget total de 650 de milioane de euro pentru instituțiile publice care vor să producă și să stocheze energie regenerabilă pentru consum propriu. Finanțarea e nerambursabilă integral pentru entități publice, iar cererile pot fi depuse prin Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale până la 6 noiembrie 2026 sau până la epuizarea bugetelor disponibile, potrivit informațiilor publicate anterior de agendaconstructiilor.ro.

Reprezentanții MApN au subliniat, în răspunsul transmis presei, că odată ce proiectul va deveni operațional și vor fi cuantificate economiile din facturi, conducerea CSA Steaua va reevalua grila de prețuri aplicată celor care organizează evenimente în Ghencea. Scăderea cheltuielilor curente ar permite, teoretic, diminuarea tarifelor de închiriere fără a afecta sustenabilitatea financiară a bazei sportive.

Pentru un om de afaceri ca Gigi Becali, a cărui avere e estimată la peste un miliard de euro, chiria din Ghencea rămâne o cheltuială marginală raportată la bugetul total al clubului. Totuși, pentru CSA Steaua, veniturile din închirierea stadionului reprezintă o sursă importantă de finanțare a bazei sportive, iar reducerea costurilor de funcționare ar putea deschide drumul către tarife mai competitive pentru toate cluburile interesate, nu doar pentru FCSB.

Discuția despre chiria din Ghencea a revenit în spațiul public de mai multe ori în ultimii doi ani, pe fondul faptului că FCSB a fost nevoită repetat să își mute meciurile pe acest stadion, atunci când Arena Națională a fost ocupată de alte evenimente. De fiecare dată, suma plătită de club a devenit subiect de dezbatere publică, cu reacții atât din partea conducerii armatei, cât și din partea patronului echipei.

Proiectul energetic al CSA Steaua rămâne, deocamdată, într-o etapă incipientă, de pregătire a cererii de finanțare. Realizarea investiției va fi analizată în funcție de condițiile de eligibilitate și de cerințele tehnice ale programului, potrivit precizărilor transmise de minister. Dacă fondurile vor fi aprobate, instalarea panourilor fotovoltaice și a bateriilor de stocare ar urma să reducă dependența stadionului de rețeaua națională de energie și să schimbe, pe termen mediu, calculul costurilor pentru orice echipă care joacă pe teren propriu în Ghencea.