Critical Metals anunță o rafinărie de 1,85 mld. dolari la Feldioara, dar Nuclearelectrica spune că nu a decis nimic

Compania americană Critical Metals (CRML), listată pe Nasdaq, a anunțat printr-un comunicat de presă o investiție estimată la 1,85 miliarde de dolari pentru o rafinărie de pământuri rare la Feldioara, potrivit HotNews.ro. Proiectul ar urma să fie realizat în parteneriat cu Fabrica de Prelucrare a Concentratelor de Uraniu (FPCU) Feldioara, filială a companiei de stat Nuclearelectrica.

Principalul acționar al Critical Metals este European Lithium, companie listată la Bursa din Frankfurt și controlată indirect de omul de afaceri Frank Timiș, potrivit informațiilor citate de Newsweek și reluate de HotNews. Compania românească a transmis, la solicitarea publicației, că există doar un studiu de prefezabilitate aflat în evaluare la FPCU Feldioara.

Rafinăria ar procesa anual până la 100.000 de tone de concentrat de eudialit, extras din proiectul minier Tanbreez, situat în Groenlanda. Din această materie primă ar rezulta aproximativ 27.943 de tone pe an de produse din pământuri rare și metale critice, sub formă de săruri de clorură și alte materiale de puritate ridicată. Instalația ar produce și 25.670 de tone anual de pulbere de dioxid de siliciu, un produs secundar din care compania estimează venituri de până la 600 de milioane de dolari pe an.

Potrivit modelării prezentate de Critical Metals, rafinăria din România ar genera venituri anuale între 1,8 și 2,2 miliarde de dolari, înainte de deducerea costurilor de operare, a impozitelor și a recuperării capitalului. Compania estimează o valoare actualizată netă (NPV10) de aproximativ 4,5 miliarde de dolari, o rată internă de rentabilitate de circa 55% și o perioadă de recuperare a investiției de aproximativ doi ani.

Reacția Nuclearelectrica: nicio decizie corporativă luată

Anunțul companiei americane a venit la câteva zile după ce Nuclearelectrica a precizat, printr-un comunicat oficial, că situația reală a proiectului este mult mai puțin avansată decât lasă să se înțeleagă comunicatele CRML. Conducerea Nuclearelectrica a transmis acționarilor și investitorilor un mesaj clar prin news.ro: nu a fost inițiat procesul corporativ pentru înființarea unei societăți mixte cu Critical Metals și nu au fost alocate sau cheltuite sume de bani în acest proiect.

Acordul dintre cele două părți este, până acum, un term sheet neangajant, semnat în decembrie 2025 între FPCU Feldioara și CRML. Un astfel de document exprimă doar intenția de a negocia, fără a obliga părțile la vreo investiție sau la formarea efectivă a unui joint-venture. Studiul de fezabilitate al proiectului se află încă în analiză, potrivit companiei românești.

Critical Metals deține în prezent o participație de 92,5% în proiectul Tanbreez, urmând să ajungă la 100% după finalizarea achiziției European Lithium, companie evaluată la aproximativ 835 de milioane de dolari în tranzacția anunțată în aprilie. Capitalizarea bursieră a Critical Metals era de aproximativ 933 de milioane de dolari, semnificativ sub valoarea investiției anunțate pentru rafinăria din România.

Ce ar însemna investiția pentru economia românească

Dacă proiectul s-ar materializa, ar fi vorba despre una dintre cele mai mari investiții industriale anunțate vreodată în România, într-un sector strategic pentru Uniunea Europeană. Pământurile rare și metalele critice sunt esențiale pentru magneți, vehicule electrice, sisteme de apărare și tehnologii avansate de fabricație, iar UE își propune reducerea dependenței de China în acest domeniu.

Compania americană susține că amplasarea rafinăriei într-un stat membru UE și NATO ar sprijini un lanț de aprovizionare occidental sigur. Rafinăria ar putea deveni un furnizor important pentru piața occidentală, dacă ar fi dezvoltată conform planurilor prezentate.

Realizarea efectivă a proiectului depinde însă de parcurgerea etapelor de dezvoltare, de confirmarea parametrilor tehnici și de obținerea finanțării, condiții subliniate chiar de companie. Costul construcției rafinăriei, estimat provizoriu la 1,85 miliarde de dolari, are o marjă de eroare de plus sau minus 25%, fiind considerat o estimare de clasă 4, cea mai puțin precisă în etapele incipiente ale unui proiect industrial.

Pentru companiile românești din zona Feldioara și din regiunea Brașov, un asemenea proiect ar putea genera, în cazul confirmării, cerere pentru lucrări de construcții, logistică și servicii industriale conexe. Însă discrepanța dintre comunicatele companiei americane și poziția oficială a Nuclearelectrica arată că proiectul rămâne, cel puțin momentan, la stadiul de intenție, fără angajamente financiare ferme din partea statului român.

Numele Frank Timiș este asociat de mult timp în presă cu proiecte miniere controversate, iar acest istoric alimentează prudența exprimată public de Nuclearelectrica față de anunțurile companiei americane.