Deficitul de 500 mil. euro la hrana pentru animale ar putea deveni excedent, grație unor investiții de peste 300 mil. euro

De ce rămâne România, a doua cea mai populată piață de animale de companie din regiune, un simplu importator de hrană pentru câini și pisici? Răspunsul ține de o industrie care, până recent, nu avea nicio fabrică mare pe teritoriul țării. Potrivit Ziarului Financiar, deficitul comercial generat de hrana pentru animale de companie a ajuns la 500 de milioane de euro și s-a adâncit constant în ultimele două decenii.

Situația începe însă să se schimbe. Investiții recente de peste 300 de milioane de euro în producție, derulate atât de antreprenori autohtoni, cât și de jucători străini, ar putea transforma acest deficit în excedent, susțin reprezentanții industriei, citați de ZF.

Cine investește acum în fabrici de petfood în România

Cea mai mare mișcare din piață vine de la Transavia, grupul de procesare a cărnii de pui controlat de antreprenorul Ioan Popa, din județul Alba. Compania va deschide în această toamnă o fabrică de 200 de milioane de euro la Ciugud, unitate construită de la zero pentru producția completă de hrană pentru animale de companie, atât umedă, cât și uscată.

Investiția are o logică internă pentru Transavia: aproximativ 30% din greutatea unui pui viu rezultă sub formă de intestine, capete, gheare și pene, materiale pe care compania le poate valorifica acum în producția de hrană pentru câini și pisici. „Vom putea hrăni toți câinii și pisicile din România numai din fabrica pe care am construit-o”, a declarat Ioan Popa, fondatorul Transavia, potrivit presei economice românești.

Nu doar capitalul românesc pariază pe acest segment. Gigantul belgian United Petfood, care deține deja o unitate de producție în România, la Buftea, termină în luna octombrie o a doua fabrică, cu o investiție de 35 de milioane de euro, în localitatea Răcari, județul Dâmbovița. Compania elvețiană AktivDog se pregătește, la rândul ei, să construiască o unitate similară la Ocna Sibiului, în județul Sibiu, acolo unde a cumpărat deja un hectar de teren, potrivit primarului localității, Claudiu Predescu.

Industria petfood a devenit, în ultimii ani, unul dintre cele mai dinamice segmente din producția alimentară românească. Pe lângă Transavia, United Petfood și AktivDog, și alți producători – precum DN Agrar sau Safir, activi inclusiv în alte segmente alimentare – au deschis sau urmează să deschidă unități noi în acest sector, parte dintr-un val de investiții totale de aproape 300 de milioane de euro anunțate doar în a doua parte a acestui an.

De ce lipsesc giganții internaționali din producția locală

Paradoxul pieței românești de petfood este că cei mai mari actori internaţionali rămân departe de orice investiţie în fabrici locale. Mars și Nestlé, liderii mondiali ai industriei, au în România numai activități de import și distribuție, nu și de producție de niciun fel, arată Ziarul Financiar.

Mars, companie care deține branduri precum Whiskas și Pedigree pe segmentul de hrană pentru animale, operează o fabrică de hrană pentru animale în Ungaria și alte două în Polonia, dar nu și în România. Pentru americani, piața locală rămâne una de consum, nu de producție, deși vânzările anuale aici se apropie de 200 de milioane de euro.

Nestlé, care vinde local branduri precum Purina, a închis cu ani în urmă singura fabrică pe care o avea în România, la Timișoara, unde producea napolitane și anumite sortimente de cafea. Compania elvețiană a confirmat recent, pentru Ziarul Financiar, că nu are niciun plan de a construi o nouă unitate de producție în țară.

Această absență a investițiilor marilor grupuri internaționale explică de ce întreaga mișcare de producție din piața de petfood vine, în prezent, mai ales de la antreprenori români sau de la investitori de talie medie, dispuși să parieze pe o piață în creștere, dar încă dependentă în proporție covârșitoare de importuri.

Deficitul comercial din acest sector nu este singular în industria alimentară românească. România a avut, în 2024, unul dintre cele mai mari deficite bugetare dintre statele membre ale Uniunii Europene, iar balanța comercială de ansamblu a arătat un decalaj de aproape 33,4 miliarde de euro între importuri și exporturi, în creștere față de anul anterior. În acest context general de dependență de importuri, segmentul de hrană pentru animale rămâne un exemplu în care, spun jucătorii din piață, investițiile private recente ar putea schimba direcția balanței comerciale mai repede decât în alte sectoare alimentare.

Potrivit datelor citate în presa economică, România s-a numărat, în urmă cu câțiva ani, printre țările cu cel mai mare deficit comercial la hrana pentru animale de companie la nivel global, depășită doar de Regatul Unit, Japonia și Canada. Decalajul s-a adâncit pe fondul creșterii constante a numărului de câini și pisici din gospodăriile românești, aproape jumătate dintre acestea deținând cel puțin un animal de companie, în timp ce producția locală a rămas, până de curând, nesemnificativă.

Fabricile anunțate acum de Transavia, United Petfood și AktivDog urmează să schimbe acest raport, mizând pe cererea internă tot mai mare și pe posibilitatea de a exporta surplusul de producție către piețe din regiune. Rămâne de văzut, în lunile următoare, dacă volumele reale de producție vor fi suficiente pentru a inversa balanța comercială a sectorului, așa cum estimează reprezentanții industriei.