Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC) va stabili reguli tehnice de securitate cibernetică atât pentru sectorul energiei electrice, cât și pentru cel al gazelor naturale și hidrogenului. Instituția va aviza și strategiile de investiții ale operatorilor din domeniu, potrivit celei mai recente forme a unui proiect de modificare a Legii energiei și gazelor, analizat de Profit.ro.

Modificările vor ajunge, potrivit sursei citate, în facturile românilor, întrucât investițiile operatorilor în securitatea informatică a rețelelor sunt recunoscute în tarifele reglementate. Regulile ar urma să fie stabilite prin ordin al directorului DNSC, instituție aflată în coordonarea prim-ministrului.

Proiectul are o istorie legislativă sinuoasă de aproape un an. Draftul inițial, depus în toamna anului 2025, viza exclusiv prosumatorii și micii producători de energie regenerabilă, cei cu puteri instalate de până la 1 MW. Senatul l-a adoptat tacit în februarie 2026, fără dezbatere în plen, și l-a trimis la Camera Deputaților, care are ultimul cuvânt.

Acolo, comisiile de Industrii și Servicii și de Politică Economică, Reformă și Privatizare au amendat radical textul. Modificările au venit după observațiile Ministerului Energiei, ale Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) și ale Asociației Prosumatorilor și a Comunităților de Energie (APCE), care ceruse chiar respingerea proiectului.

De la reguli pentru prosumatori la reguli pentru tot sectorul energiei

Forma inițială a proiectului stârnise un conflict dur între inițiatori și organizațiile prosumatorilor. Deputatul PSD Mădălin Borș, unul dintre cei 27 de parlamentari care au susținut inițiativa, a explicat că regulile vizau protejarea datelor celor peste 260.000 de prosumatori din România, ale căror invertoare transmit informații către servere aflate, în multe cazuri, în afara Uniunii Europene.

APCE a acuzat inițiativa că ar fi permis statului să oprească instalațiile fotovoltaice private și că ar fi deschis calea unor „contracte uriașe pentru auditarea invertoarelor”, cu costuri suportate de cei aproape 330.000 de proprietari de invertoare din țară. Asociația a depus și o plângere la Comisia Europeană împotriva proiectului.

ANRE a propus, la rândul ei, o soluție diferită: normele de securitate cibernetică să fie elaborate în comun de DNSC și de autoritatea de reglementare, și să se aplice tuturor entităților „esențiale” sau „importante” din energie, nu doar prosumatorilor. Argumentul instituției a fost că marile parcuri fotovoltaice și rețelele de transport reprezintă riscuri cibernetice mai mari decât instalațiile individuale ale gospodăriilor.

Forma care va ajunge la vot în plenul Camerei Deputaților reflectă, potrivit Profit.ro, tocmai această schimbare de direcție. Prevederile specifice prosumatorilor și micilor producători au dispărut din text. În locul lor a rămas un mandat general pentru DNSC, aplicabil producătorilor, transportatorilor și operatorilor de distribuție din energie electrică, gaze și hidrogen.

Ce urmează pentru operatorii din energie și gaze

La ultima ședință a comisiilor a participat și Ramiro Angelescu, șef de serviciu la ANRE, unde a fost stabilită forma inclusă în raportul cu propunere de adoptare. Textul dă DNSC atribuții duble: elaborarea regulilor tehnice de securitate cibernetică și avizarea strategiilor de investiții ale operatorilor din domeniu.

Practic, orice operator de rețea electrică sau de gaze va trebui să obțină avizul DNSC pentru planurile sale de investiții legate de securitatea informatică. Instituția va urmări și implementarea măsurilor stabilite, potrivit descrierii proiectului făcută de Profit.ro.

Contextul mai larg arată că securitatea cibernetică a devenit un subiect recurent pe agenda legislativă a energiei românești în 2026. Pe lângă acest proiect, Camera Deputaților a avizat favorabil, în vară, înființarea unui Centru de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică în Energie, în subordinea Ministerului Energiei, ca structură operațională separată de DNSC.

Presiunea pentru reglementare a crescut și după atacurile cibernetice care au vizat instituții publice din România în ultimul an, inclusiv Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară, incident analizat recent chiar în comisiile de tehnologia informației ale Parlamentului.

Rămâne de văzut, până la votul final din plen, dacă textul actual va fi menținut sau dacă vor apărea noi amendamente. Miza pentru consumatori este directă: costurile pe care operatorii le vor face pentru a se conforma noilor reguli tehnice se vor regăsi, prin mecanismul tarifelor reglementate, în facturile de energie electrică și gaze naturale plătite de populație și companii.