Extorcarea cibernetică a crescut cu 46% în 2025, iar IMM-urile românești sunt ținta principală

Atacurile cibernetice au ieşit din zona departamentului IT şi au ajuns direct în contul de profit şi pierdere al companiilor. Aceasta a fost concluzia principală a conferinţei ZF & Orange Business - Rezilienţa operaţională: de la panică la control, potrivit zf.ro.

Evenimentul a reunit companii care au trecut prin atacuri reale, printre care Orange România, producătorul de sisteme medicale RSC, platforma de plăţi Freya POS şi firma de transport Gioserv din Ploieşti, căreia i-au dispărut peste 100.000 de euro din conturi în doar 30 de minute. Alături de ele au vorbit reglementatorii DNSC şi BNR, două bănci sistemice, un spital privat şi două dintre cele mai mari companii de securitate cibernetică din lume, CrowdStrike şi Orange Cyberdefense.

Datele prezentate arată o creştere accelerată a fenomenului. Extorcarea cibernetică a crescut cu 46% în 2025 faţă de anul anterior, la nivel global, iar tendinţa se menţine şi în 2026. „Între 2024 şi 2025, volumul de extorcare cibernetică a crescut cu 46%", a explicat Charl van der Walt, Head of Security Research al Orange Cyberdefense, citând datele din raportul anual Security Navigator al companiei.

Firmele mici, ţinta principală a atacurilor cibernetice

Contrar aşteptărilor, cele mai vulnerabile firme nu sunt corporaţiile mari, ci businessurile mici. Specialistul de la Orange Cyberdefense a subliniat că majoritatea victimelor înregistrate în România au fost întreprinderi mici sau mijlocii, multe dintre ele microîntreprinderi cu între 1 şi 50 de angajaţi.

El a dat drept exemplu incidentul de la Jaguar Land Rover din 2025, care a afectat aproape 5.000 de firme din lanţul de furnizori şi a costat economia britanică aproape 2 miliarde de lire sterline. Inteligenţa artificială nu schimbă mecanismul de bază al unui atac, dar îi conferă persistenţă. Van der Walt a explicat că un algoritm caută constant orice breşă în securitatea unei companii, fie că e vorba de un angajat care dă click pe un link suspect, fie de o parolă neschimbată de ani de zile.

Mădălin Dumitru, CEO al SCUT, compania de securitate cibernetică lansată de Orange România împreună cu Orange Cyberdefense, a rezumat miza financiară a unui atac reuşit: „Un atac cibernetic este un atac direct la profitul şi reputaţia companiei". El a precizat că pagubele provocate de un incident de succes „ar putea acoperi bugetul de securitate cibernetică al unei companii pentru 10-15 ani".

Pentru Dumitru, soluţia nu mai stă în evitarea completă a atacurilor, ci în capacitatea firmei de a-şi reveni rapid. El a numit acest concept rezilienţă operaţională şi l-a definit drept capacitatea de a absorbi şocul, de a menţine serviciile critice funcţionale şi de a reveni la activitate normală în cel mai scurt timp posibil.

Protecţia de bază costă cât o cafea pe zi, dar decalajul cu Vestul rămâne mare

Piaţa locală de soluţii de securitate cibernetică creşte cu două cifre pe an ca volum, potrivit lui Florin Popa, directorul B2B al Orange România. Totuşi, decalajul faţă de Europa de Vest în privinţa echipării companiilor cu soluţii de protecţie rămâne semnificativ.

Popa a atribuit acest decalaj unei mentalităţi răspândite în rândul antreprenorilor români, potrivit căreia un atac cibernetic nu li se poate întâmpla lor. El a comparat atitudinea faţă de securitatea digitală cu cea faţă de asigurările de locuinţă, unde mulţi români evită să-şi asigure casele chiar şi atunci când costurile sunt mici.

„Vă spun cu certitudine că, în ziua de azi, să alegi să nu te protejezi este un act de iresponsabilitate, având în vedere costurile scăzute cu care o poţi face", a spus Florin Popa, directorul B2B al Orange România.

Potrivit lui Popa, un IMM poate cumpăra protecţia de bază pentru un laptop cu câţiva euro pe lună, o soluţie care nu doar previne, ci şi monitorizează activitatea şi oferă un răspuns imediat în cazul unui incident. SCUT a împachetat oferta de bază pentru firmele mici la un preţ pe care Dumitru l-a descris drept „cât o cafea pe zi".

Lecţia principală transmisă la eveniment a fost aceea că rezilienţa operaţională nu se construieşte doar prin documente şi politici interne, ci prin exerciţii reale de criză. Mădălin Dumitru a explicat că astfel de simulări, de tip „tabletop", trebuie să implice managementul companiei şi să testeze decizii rapide, luate pe baza unor scenarii deja pregătite.

El a mai adăugat că panica din timpul unui atac vine, de regulă, din lipsa de pregătire prealabilă. Echipele care au exersat deja un scenariu de criză ştiu exact ce paşi să urmeze, în timp ce cele nepregătite pierd timp preţios încercând să înţeleagă ce se întâmplă şi cum trebuie să reacţioneze.

Chiar şi companii mari, cu resurse considerabile alocate securităţii cibernetice, pot fi vulnerabile din cauza unor greşeli umane simple. Orange România însăşi a trecut printr-un incident în 2025, provocat de refolosirea unei parole salvate în browserul unui laptop personal al unui angajat. Concluzia companiei a fost că politicile de securitate trebuie verificate constant şi aplicate fără excepţii.

Cazul firmei de transport Gioserv din Ploieşti, care a pierdut peste 100.000 de euro în doar jumătate de oră, arată cât de rapid se pot materializa pagubele unui atac reuşit. Pentru o companie mică sau mijlocie, o astfel de pierdere poate afecta semnificativ fluxul de numerar şi capacitatea de a-şi continua activitatea curentă.

Mesajul central al conferinţei a fost că întrebarea relevantă pentru orice companie nu mai este dacă va fi atacată, ci când se va întâmpla acest lucru. Pregătirea din timp, prin exerciţii reale şi investiţii minime în protecţie, face diferenţa dintre o companie care îşi reia rapid activitatea şi una care suferă pierderi ce pot pune sub semnul întrebării supravieţuirea pe termen lung a afacerii.